Iulian Iuga
DESPRE MINE
Sunt un om simplu cu pasiune pentru alergare și natură. Nu am un istoric sportiv. La vârstă de 30 de ani când am reușit să renunț la fumat (după 15 ani) și la jocurile pe calculator. Am început cu mersul la gym, dar după un 1 jumătate, am renunțat deoarece reușeam cu greu să dezvolt masă musculară. La început, am optat pentru alergarea pe asfalt, dar după aproximativ 1 an jumătate, am avut o accidentare la un semimaraton care m-a aruncat spre alergarea montană. De atunci, îmi place să experimentez terenuri noi și concursuri, chiar dacă nu am parte de rezultatele visate (deocamdată).
AMINTIREA FAVORITĂ DIN ALERGARE
Ultimii kilometrii de la primul marathon montan care au fost plini de emoții, iar la aproximativ 2 minute după finish, telefonul mi-a sunat în rucsac, iar eu nu mai aveam forță să răspund.
CE REPREZINTĂ ALERGAREA PENTRU MINE?
Alergarea înseamnă simplitatea de a fi cu mine însumi, într-un duel de unu la unu. Înseamnă rutină, un stil de viață pe cât se poate de sănătos. La început, era momentul meu de a-mi pune gândurile în ordine. Le organizam pe categorii, astfel îmi rezolvam problemele. Până mă întorceam acasă, totul era aranjat. Era din nou liniște în mine.
Acum, alergarea este dorința de a fi mai bun, de a mă depăși, de a mă regăsi cu copilul din mine care alerga fără griji.
Alergarea este experiența de a trăi fiecare clipă la maxim, să simt aerul rece de munte cum îmi umple plămânii, să simt roua dimineții că îmi udă picioarele, să simt soarele pe piele și apoi să îl stingă ploaia caldă de vară, să văd albastrul cerului din inima munților, departe de asfalt.
CU CE LECȚII A VENIT ALERGAREA ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI ?
Să nu mă dau bătut, indiferent de dificultăți. Să îndur și să merg înainte. Durerea vine la pachet cu viața, nu am cum să o evit, dar pot alege să văd lucrurile bune și să îmi văd de drum. O altă lecție este acceptarea.
Să mă accept așa cum sunt, la nivelul care sunt, să accept că nu dețin controlul și să iau viața așa cum vine, câte un pas pe rând.
PB Iulian Iuga
- 10000m: 46:10
- 21km: 1:42:18
Curse in ultimele 24 de luni
1 Wildstrubel 70 km 4600 D+ :13h45
2 Bucovina Ladys rocks 33 km 1700 D+ : 5h
3 Peste 1200 km alergati in 2023
Antrenor
Din momentul în care l-am cunoscut pe Iulian, mi-am dat seama că vom lucra bine împreună. Iulian este serios, motivat, conștiincios și puternic mental. Rețeta optimă pentru un atlet la început de drum de alergare. Deși are un job dificil, Iulian îmbină perfect cele trei axe ale vieții unui atlet – familia, munca și antrenamentul.
Model de modestie și bun comunicator, Iulian Iuga, atlet TrailRunning Academy este visul oricărui antrenor – un atlet onest cu sine și consecvent. Asta ne va permite mereu să lucrăm eficient în atingerea oricărui obiectiv.
În cazul său, evoluția este o certitudine. Ea trebuie doar racordată la obiective.
Ce spun atleții pe care îi antrenăm?
Din punct de vedere sportiv, pot spune un singur lucru : "când vrei să zbori cu șoimii, nu te înconjura de porumbei". Este un mediu foarte bun în care poți să crești, și dacă ești competitiv, ai de unde să alegi pe cineva pe care să-l "vânezi"
Alergarea m-a învățat sa ma țin de un plan al momentului în pofida sentimentului de a devia de la obiectiv.Alergarea îmi reda răbdarea și claritatea necesara într-o zi. Cel mai important e ca alergarea a devenit un scenariu în care îți poți antrena tenacitatea într-un mod în care primești feedback constant: când dai greș trebuie doar sa încerci pana reușești. Iar asta se aplica constant în viata. În plus, simt ca fac parte din acest trib și ii aparțin.
Pentru mine, alergarea a venit prin conștientizarea că în fiecare zi poate fi un nou început. Alergarea nu are preferați. Oricine poate avea o zi bună, cu reușite pe măsură, dar în același timp, aceeași persoană poate să clacheze din când în când, din varii motive (alimentație, lipsa de somn, stres etc).Alergarea mă ajută să am o ordine în lucrurile pe care le fac, să fiu disciplinată și să mă deconectez.
Pentru mine, alergarea a venit prin conștientizarea că în fiecare zi poate fi un nou început. Alergarea nu are preferați. Oricine poate avea o zi bună, cu reușite pe măsură, dar în același timp, aceeași persoană poate să clacheze din când în când, din varii motive (alimentație, lipsa de somn, stres etc).Alergarea mă ajută să am o ordine în lucrurile pe care le fac, să fiu disciplinată și să mă deconectez.
Alergarea m-a învățat sa ma țin de un plan al momentului în pofida sentimentului de a devia de la obiectiv.Alergarea îmi reda răbdarea și claritatea necesara într-o zi. Cel mai important e ca alergarea a devenit un scenariu în care îți poți antrena tenacitatea într-un mod în care primești feedback constant: când dai greș trebuie doar sa încerci pana reușești. Iar asta se aplica constant în viata. În plus, simt ca fac parte din acest trib și ii aparțin.
Pe lângă toate informațiile pe care le-am asimilat ca și alergător de când fac parte din TRA s-au legat prietenii cu oameni care împărtășesc aceeași pasiune și își investesc toată ambiția în acest sport.Antrenorul meu, Robert Hajnal, este foarte implicat in colaboararea noastra.Cum un maestru are nevoie de elevi sa-si demonstreze maiestria, asa cred ca antrenorul meu isi doreste ca eu sa devin mai bun prin invataturile lui.
Pe lângă toate informațiile pe care le-am asimilat ca și alergător de când fac parte din TRA s-au legat prietenii cu oameni care împărtășesc aceeași pasiune și își investesc toată ambiția în acest sport.Antrenorul meu, Robert Hajnal, este foarte implicat in colaboararea noastra.Cum un maestru are nevoie de elevi sa-si demonstreze maiestria, asa cred ca antrenorul meu isi doreste ca eu sa devin mai bun prin invataturile lui.
Alergarea înseamnă foarte multe pentru mine. Este pasiune, disciplină, meditație, comunitate, identitate și multe altele. Deseori este momentul meu de introspecție, unde gândurile mi se așează liniștit precum pașii pe o coborâre lină.Totodată, alergarea mă conectează cu o comunitate de oameni inspirați și dedicați, care împărtășesc aceeași pasiune.
Niciodată nu mi-a plăcut să alerg repede sau să alerg pe pistă sau, în general, prin oraș. După primele câteva luni în care am fost nevoit să alerg tot mai mult pe teren plat și pe pistă, relația mea de ură față de asta s-a transformat într-o relație de iubire în care chiar aștept următorul antrenament în care să merg pe pistă pentru a vedea cât de rapid este ritmul meu și cât de ridicată este pulsul meu. Nu m-am gândit că într-o zi voi ajunge să iubesc să fac cercuri pe o pistă de alergare, in antrenament.