Devino membru activ TrailRunning Academy

Ai acces la toate articolele. Gratuit primele 15 zile. 

Feedback post curse Vali Zanfir

Curse

Vali Zanfir, antrenat cu mândrie de Andrei Ivănescu din Septembrie 2021

Ultramaraton Ciucas X3

Detalii cursă

Data cursei : 2022-09-10
Distanța și diferența de nivel : 105 km 6056 m elevatie
Locul obținut: OPEN Loc 40 din 65, Echipe: Loc 5 din 6
Timpul Realizat: 26h:37min

Ce a funcționat la cursă?

Strategia de cursă. Faptul că am făcut echipa cu Raluca, obiectivul echipei fiind finalizarea ultra fără să conteze foarte mult timpul de finish, a fost atins. Perioadele unde a trebuit să tragem și pauzele de odihnă au fost bine alese ceea ce ne-a ajutat în obicetivul final.
A funcționat foarte bine nutriția. Faptul că m-am alimentat la fiecare 30 min cu baton, gel sau aliment sărat mi-a dat energie pe toată durata cursei. Am combinat cu mâncatul în puncte ceea ce, per total, a fost ok.
De asemenea, am băut apă la fiecare 15 min ceea ce a contat foarte mult în faptul că nu m-am simțit deshidratat.

Ce nu a funcționat // Ce probleme ai întâmpinat?

Perioada între km 30-35 unde, la orice cursa ce depășește distanță această, am o senzație de disconfort, parcă nu mai merge nimic. Avantajul este că știu că perioada această vine și doar mă gândesc să parcurg distanța știind că după km 35, lucrurile se îmbunătățesc.
La km 30 m-am accidentat la genunchiul stâng. Am lovit un lemn și mi-a dat o durere surdă pe exteriorul genunchiului. Avantajul a fost că nu mă durea foarte tare pe urcări, însă pe coborâri nu a fost deloc plăcut, iar după km 90 nu a mai contat, scopul fiind să ajungem la final cu bine.
Totodată, la km 60, după plecarea din CP Bratocea (km 58) unde a fost dropbag și mâncare caldă, mi-a fost o senzație de rău pentru că nutriția nu a mai mers. Posibil de la faptul că am mâncat mai mult dintr-o dată (2 supe de linte) și mi-a luat vreo 20 min să-mi revin, după ce am luat și un Emetix.

Deși aș fi vrut să vomit, am evitat știind că mă va pune pe butuci cel puțîn 1-2 h și nu voi mai putea mânca nimic in perioada aia.

Ce facem la următoarea cursă, sau până atunci, pentru a evita problemele avute?

Aștept să treacă perioada 30-35 km după care mă simt mai bine, să fiu mai atent și să nu mă mai lovesc de lemne, pietre, etc. și să mănânc mai puțin la dropbag, că tot am mâncare cu mine in rucsac.

Care a fost cel mai greu moment al cursei și cum ai trecut peste?

Cel mai greu moment a fost perioda după ce am plecat din CP Bratocea, de la dropbag, de la km 60-62 unde mi-a fost foarte rău din cauza stomacului. Am luat un Emetix, și am pus un pas înaintea celuilalt, așteptând să treacă perioda. A fost provocator pentu că în acel moment se stricase și vremea, vânt cu ceață, însă cu toate acestea am avut senzația că acel vânt îmi face bine și mă răcorește.

Ce ți-ai spus când ai ajuns la jumătatea cursei, care era feeling-ul, starea ta generală?

La jumătatea cursei, adică la CP Bratocea, (km 58), la dropbag, starea generală era bună și eram încrezător. Deși targetul era să ajungem acolo în 10 ore, am ajuns în 11 ore, ceea ce a fost ok.
Am schimbat șosete, încălțări, tricou, i-am văzut pe cei dragi și a fost un boost de energie.
Am fost încrezător că ajunși acolo în timpul acela, putem termină fără probleme cursa, atât timp cât nu ne accidentam.

Ce piesă de echipament nu o vei mai lua la următorul concurs, ce piesă de echipament a fost foarte utilă la acest concurs?

Nu este o piesă de echipament pe care nu aș mai lua-o. Da, au fost piese de echipament nefolosite, gen mănuși, dar acestea erau incluse în echipamentul obligatoriu, deci trebuiau puratate 🙂
Piese de echipament utile:
- încălțările din prima parte Nike Terra Kiger
- șosetele Rockay Razer Trail
- compresiile gamba Rockay Blaze
- șapcă pe prima parte a traseului
- bețele Leki
- crema antifrecare
- flueirul, mai ales noaptea în pădure 🙂

Cât de mulțumit ești de procesul de antrenament până la cursă?

10

Cât de mulțumit ești de rezultatul obținut?

9

Povestea Cursei

Ultra = viață
Am concurat la toate probele: cross, semimaraton, maraton, însă ultra e cel care mereu e cel mai atractiv pentru mine.
Weekendul acesta a fost despre lucrul în echipa și ultramaraton CiucasX3, o bestie de 105km cu 6000m elevație.
Uneori mai glumesc cu prietenii mei alergători și le spun că ultra adevărat are 100+km. Punct

Inițial mă inscrisesem singur la această provocarea, însă, în urmă cu o luna organizatorii au spus că se pot înscrie și echipe.
Raluca Chelariu dorea să facă ultra de ceva vreme însă nu dorea să facă singură, iar cu această ocazie, decizia de a formă o echipa a venit natural, așa s-a format Team STR-EchipMont.
Așa că la sâmbătă 10 Sept 2022, la ora 6, iată-ne sub poartă roșie pregătiți de start, alături de alți 63 de curajoși, fiecarea cu gândurile și emoțiile sale.
S-a plecat tare , dar distractiv în aceelasi timp, pe prima urcare surprinzându-mă de multe ori zâmbind la discuțiile ce aveau loc între ultrași.
Pentru că Da, ultrașii chiar dacă nu se cunosc personal, sunt foarte prietenoși și familiari unii cu alții, pentru că știm prin ce provocări se trece în timpul unui ultra.
Nu am să povestesc în detaliu fiecare km, însă spun că au fost de toate: zâmbete, înjurături, încurajări, întrebări de genul"Ce caut aici"?, momente superbe, dar și momente grele.
La km 30 m-am lovit de un lemn care mi-a dat o durere surdă în ligamentul lateral pe exteriorul genunchiului stâng, perioada dintre km 30-35 unde mă simt rău la fiecare cursa, starea de rău ce am avut-o la km 60, după ce am plecat de la DropBag, îndoială Ralucăi de la km 42, cooptarea lui Florin din Brașov că și coechipier la începerea nopții, că să trecem noaptea mai bine în 3, frigul și vântul la ieșirea în golul alpin pe urcarea pe vf. Ciucaș pe Mâna Dracului, explicațiile date de ce nu e ok să renunțăm la km 80, deși condițiile meteo și starea Ralucăi ar fi justificat decizia, urcarea pe Pârâul Sterp, coborârea din Groposoarele cu un picior beteag ce doare la fiecarea pas, bucuria de a trece linia de finish după 26h36min ce a șters toate cele de mai sus.
Da, exact, ultra=viață...așa și în viață, momente bune, momente grele pentru care trebuie să ai răbdarea și încrederea că vor trece. Nu există ultra fără momente grele, așa că un pas înaintea celuilalt.
Cu această ocazie aș vrea să remarc faptul că Ploieștiul a dat cei mai mulți ultrași anul acesta la Ciucaș X3: Cosmin Ion Ciaus Marius Cătălin Mitrea Manole Mihai, Raluca, subsemnatul, dar și prietenii noștri, frații Dragoș și Bogdan Doicila. Felicitări dragilor pentru efort și rezultate. Sunteți foarte țări!
Raluca, felicitări pentru efort, depășirea momentelor grele și că am format o echipa la acest ultra.

Dacă acesta a fost singurul sau primul ultra este doar decizia ta, însă ține minte: Once a ultra, you are always an ultras! 
 


Mulțumesc Andrei Ivănescu pentru răbdare! 

Echipamentul folosit de sus în jos:
- șapcă Subcarpați Trail Run și noaptea eșarfă tubulară Subcarpați Trail Run
- frontală Petzl Actik Core
- tricou bicicletă Subcarpați Trail Run și EchipMont după dropbag.
- compresii brațe Rockay Ignite
- pantaloni scurți Rockay Mens și colanți Rockay Thights de la km 80(pfff acum realizez că am mers în pantaloni scurți până la cab Ciucaș și am prins vânt și noapte cât cuprinde 
)
- compresii gamba Rockay Blaze
- șosete Rockay Razer Trail
- încălțări: Nike Terra Kiger 8 până la km 58, La Sportivă Akasha restul de km
- vestă/rucsac Salomon
- foița ploaie/vânt Rockay Windbreaker
- geluri SiS + batoane SiS și Gold Nutrition
- fluier de arbitru mai ales noapte...că să nu avem întâlniri 
- bețe Leki MicroTrail
#EchipMont #SubcarpatiTrailRun #Rockay

Tohani Trail Race

Campionatul National Alergare Montana - Masters

Detalii cursă

Data cursei : 2022-07-23
Distanța și diferența de nivel : 14.5 km cu 394m+
Locul obținut: OPEN: 36, Categorie: 14
Timpul Realizat: 1h:40min

Ce a funcționat la cursă?

Primii 6 km au fost ok, având îm vedere că cea mai grea urcare a traseului a fost pe primii 2 km ( 170 m+)

Ce nu a funcționat // Ce probleme ai întâmpinat?

Km 6-10 unde caldura, deshidratrea si Soarele dogoritor care m-au pus pe butuci. Daca pana la km 6 aveam o medie a pace-ului in jur de 5.15-5.30 min/km, dupa aceea pace-ul mi-a scazut pana la o medie de 8.30-9.00 in conditiile in care era un fals plat foarte alergabil.

Ce facem la următoarea cursă, sau până atunci, pentru a evita problemele avute?

Ma adaptez mai bine la caldură, pentru ca vad ca aici am o problema. Eventual unele antrenamnete sa le fac ori seara cand e cald ori, in functie de timp, in jurul pranzului.

Care a fost cel mai greu moment al cursei și cum ai trecut peste?

Km 6-10 au fost cei mai grei din cauza caldurii si senzatiei de voma. Un pas inaintea celuilalt pana la final, acesta a fost atitudinea.

Ce ți-ai spus când ai ajuns la jumătatea cursei, care era feeling-ul, starea ta generală?

Jumatatea cursei a fost km 7 cand sufeream.

Ce piesă de echipament nu o vei mai lua la următorul concurs, ce piesă de echipament a fost foarte utilă la acest concurs?

 Nu voi mai lua camasa si cravată. Cursa a avut specific sa ai un accesoriu vestimentar inedit si m-am echipat ca la birou: camasa+cravata.

Foarte utile: sosetele Rockay Razer Trail si compresiile de gamba Rocaky Blaze

Cât de mulțumit ești de procesul de antrenament până la cursă?

10

Cât de mulțumit ești de rezultatul obținut?

4

Povestea Cursei

Tohani Trail Race - esecul face parte din procesul de invatare. Esecul vine si e foarte important sa vina, ca sa invatam si sa devenim mai buni.

Nu, nu ma refer la evenimentul Tohani Trail Race care a fost un eveniment reusit si felicitari echipei de organizare.

Ma refer la esecul meu, ca rezultat in aceasta cursa, pe care efectiv nu am abordat-o potrivit. Da, e clar, am de invatat multe la cum se abordeaza cursele "scurte".

Cerinta cursei era sa porti un accesoriu vestimentar inedit. Cum alergarea e ca un alt job pentru mine, am venit ca la birou sau ca la un business meeting: in camasa + cravata.

Am plecat relativ tare avand in vedere vibe-ul bun de la start, desi a fost o saptamana incarcata ca antrenamente, iar traseul porneste cu o urcare destul de interesanta, unde pe aproape 2 km strangi 170m elevatie.

Caldura s-a simtit de la primul km al cursei si asta mi-a pus capac. Daca pana la km 6, cursa a fost cat de cat ok, dupa km 6 a inceput dezastrul cu tot soarele ce-l aveam in cap. La km 6, la punctul de alimentare, am baut doua pahare de apa si un pahar de izotonic, plecand increzator din punctul de alimentare. Insa a urmat o linie drepata de 700-800 m care m-a omorat la fizic si psihic, fara sa inteleg de ce. Daca pana acolo aveam un pace in jur de 5 min/km, de la km 7-8 paceul a scazut dramatic pana la un 8-9 min/km cu senzatie de voma. Posibil deshidratare, faptul ca n-am avut nimic pe cap, nu stiu...cert este ca a fost o perioada grea.

Dupa km 10 am revenit usor, usor la " viata" dar era prea tarziu ca sa mai fac un rezultat bun. Asa ca am continuat pana la final bucurandu-ma de cursa si de lectia invatata.

Multumesc fetelor mele pentru sustinere, felicitari Raluca Chelariu pentru locul 3 OPEN Feminin, vinul venind la Ploiesti.


Sustinut de EchipMont.ro SUBCARPATI Trail Run si Rockay Romania

Detalii cursă

Data cursei : 2022-07-16
Distanța și diferența de nivel : 11.8 km +456m elevatie
Locul obținut: Loc 3 categorie M35-40, OPEN: 23 din 60
Timpul Realizat: 1h:15 min

Ce a funcționat la cursă?

Faptul că am putut să duc cursa într-un ritm ridicat și că am menținut constant pulsul ridicat.

Au funcționat și antrenamenetele de viteză și intervale pentru că mi-au dat suflu și am putut ține ritmul susținut. În afară de km de urcare, restul au fost la un pace sub 5:00 min/km.

Am reușit să fac PB pe acest traseu (75 min, timp îmbunătățit cu 2 min) și am obținut locul 3 la categoria de vârstă M35-40.

Ce nu a funcționat // Ce probleme ai întâmpinat?

 Am plecat puțin cam tare (primul km 4.16 min/km pace) ceea ce m-a făcut să nu mai am putere in special pe a două urcare pe care am mers-o integral, iar prima urcare am alergat-o jumătate.

Ce facem la următoarea cursă, sau până atunci, pentru a evita problemele avute?

Mă dozez la începutul cursei, fără să fiu luat de val și să alerg mai tare decât trebuie.

Care a fost cel mai greu moment al cursei și cum ai trecut peste?

 A două urcare a traseului pe care mă așteptăm să alerg jumătate din ea. Dar eram în parametrii cu timpul și am tras de mine.

Ce ți-ai spus când ai ajuns la jumătatea cursei, care era feeling-ul, starea ta generală?

 Feeling bun, epuziat de efort dar cu moralul ridicat, conștient de poziția în cursă și știind ce avea să urmeze pe traseu.

Ce piesă de echipament nu o vei mai lua la următorul concurs, ce piesă de echipament a fost foarte utilă la acest concurs?

Nu a fost nici o piesă de echipament care să nu-mi fie necesară. Poate centură de piept pentru că m-a rănit pe laterală. Că să o mai port trebuie să găsesc o soluție să elimin frecarea acesteia.

Foarte utile: șapcă, tricoul, compressile pentru gambe, șosetele.

Cât de mulțumit ești de procesul de antrenament până la cursă?

10

Cât de mulțumit ești de rezultatul obținut?

10

Povestea Cursei


Astăzi am participat la Campionatul Național de Alergare Montană - Masters și a fost o experiență tare frumoasă.
Am avut onoarea și plăcerea să aflu că, anul acesta, CNAM - Masters se va desfășura pe traseul de Cros de la SUBCARPAȚI Trail Run pentru că are toate "ingredientele" unei curse de alergare montană.
Mulțumes Gheorghe Boboc pentru alegere, invitație și antiinflamator.

Felicitări pentru organizare!
Cum "specialitatea" mea sunt cursele lungi și foarte lungi, a fost o experiență intersantă să alerg o cursă scurtă. Având în vedere că la start au fost atleți Masters, s-a plecat tare (pe primul km având un pace de 4.16), însă mă așteptam la așa ceva, că doar așa se câștigă cursele scurte: pleci tare, în forță și menții ritmul până la final sau până se termină benzina.

Din punct de vedere tehnic traseul nu mi-a oferit surprize, că doar e creație proprie, însă, că de fiecare dată, am fost plăcut surprins de frumusețea pădurii Goruna și zonei Cocorăștii Mislii.

Mulțumesc Primăria Cocorastii Mislii că aveț grijă de aceste locuri minunate!
La final, am trecut linia de sosire după 75 de min, reușind PB pe acest traseu, îmbunătățindu-mi timpul cu 2 minute și surpriză mare de a mă clasa pe locul 3 la categoria M35-40.
O onoare să împart podiumul cu Vlad Gabriel Perianu, Președintele Asociaței Sportive a Surzilor, un om deosebit pe care-l admir.

Felicitări pentru locul 2, Vlad!
Mulțumesc Andrei Ivănescu și Lupu Albert pentru sfaturi și ghidaj în ale alergării. Felicitări Dana Pătrașcu și Robert Run pentru rezultatul obținut!
În încheiere, să știți că nu e rău pe podium, chiar mă pot obișnui!
 powered by EchipMont.ro, Rockay România și Subcarpați Trail Run.

Mozart Ultra

Detalii cursă

Distanța și diferența de nivel : 75km 4000m D+ ( Strava 72.42 km 3596mD+)
Data cursei : 2022-06-18
Locul obținut: Open: 149, Categorie: 89

Ce a funcționat la cursă?

  • Startegia genarală care a dus la finalizarea cursei în sub 15 ore (planul inițial era 12-14 ore).
  • Schimbării încălțărilor la dropbag (km 44).
  • Faptul că am avut șapcă pe căldură infernală. 32 grade în atmosfera că  felling, iar la nivelul astfaltului cred că a fost peste 50 având în vedere că se imprimă urmă de la adidas în asfalt.
  • Îmbrăcămintea per total, învățând din experiență T50K
  • Eficientizarea rucsacului care a fost mai ușor, deși am folosit mai puține geluri decât am vrut, iar hainele/echipamentul deloc.

De fapt, în rucasac am avut echipamentul obligatoriu de care nu am avut nevoie.Faptul că am avut suflu pe urcările grele din primii 30 km. Hidratarea a mers bine

Ce nu a funcționat // Ce probleme ai întâmpinat?

Căldură și soarele infernal au fost principalele probleme. Având în vedere condițiile date, cred că m-am descurcat decent.
La fel că și la T50k, nutriția nu a funcționat în parametrii optimi. În sensul în care planul era să mănânc ceva la 20 min, alternând gel cu solid în raport 2 la 1 și nu am reușit.

Toată cursa am mâncat 6 geluri( 3 gold, 1 aimx, 1 sis) și 3 batoane Sponser luate din puncte. În rest am mâncat câte ceva în punctele de alimentare.

Coborararile foarte tehnice îmi fac probleme, gen 7km cu 800+ m desceding cu vegetație și pietre.

Nu reușesc să fug pe porțiunile acestea și mă încetinește...îmi este frică că pic și mă sparg
...merg la genul precaut.


Diferența mare între timpul efectiv și Moving time. Am terminat în 14h:36min și moving time 12h:32min(conform Strava).

Deci, am pierdut 2 ore în puncte alimentare, drop bag, stat să-mi revin de la căldură... 2 ore e prea mult.

Ce facem la următoarea cursă, sau până atunci, pentru a evita problemele avute?

Găsim soluții să reduc timpul pierdut în puncte de alimentare astfel încât timpul efectiv să fie cât mai aprope de moving time. Dacă aș fi terminat în 12h:32min era ideal.

Îmbunătățim coborarile tehnice și întărire mușchi coapse. Am simțit pe prima coborâre de 7 km, că încep să fac febra la copase de la pantă și presiunea pe coborâre.

Pe urcare nu am avut probleme, dar pe coborâre cred că pot face izometrie.

Mă forțez la long run să mănânc gel/solid la 20 min.

Care a fost cel mai greu moment al cursei și cum ai trecut peste?

Au fost două momente grele:
1. A două urcare de 5 km cu 750m D+ care a fost șocantă în căldură de pe traseu.
2. Căldură și starea generală între km 45-60

Ambele praguri m-am forțat să merg mai departe și să reduc totul la un un pas înaintea celuilalt, fără să iau în calcul distanță totală.

La căldură, am băgat șapcă în fiecarea izvor, lac, apă găsită pe traseu că să îmi reduc temperatura corpului.

Ce ți-ai spus când ai ajuns la jumătatea cursei, care era feeling-ul, starea ta generală?

Am considerat jumătatea cursei la drop bag, la km 44. Deși sleit de căldură mi-am spus că trebuie să mă țîn de plan și să continui cursa.
Trei motive de a continuă:

  1. Obiectivul final și nu vroiam un alt DNF în palmares
  2. Rușinea de a renunta față de muncă depusă atât de Andrei antrenorul cât și de mine
  3.  Nu am bătut atât drum și atâta efort până în Austria că să mă opresc.

Ce piesă de echipament nu o vei mai lua la următorul concurs, ce piesă de echipament a fost foarte utilă la acest concurs?

Tot echipamentul a fost ok, nu aș renunta la ceva anume, dar aș face ajustări, gen alte bețe.
Da ,aș renunta la mănuși, fes, frontală, trusa medicală, dar erau în echipamentul oblogatoriu.

Cele mai utile piese de echipament:

  1. Șapcă a fost salvatoare
  2. Șosetele - am parcurs toți 75km cu aceeași pereche fără bătături
  3.  Încălțările și strategia folosită: primii 44 km cu La Sportivă Akasha deoarce au fost mai tehnici, următorii 30 cu Nike Wildhorse deoarece simțeam nevoie de amortizare suplimentară

Cât de mulțumit ești de procesul de antrenament până la cursă?

10

Cât de mulțumit ești de rezultatul obținut?

8

Povestea Cursei

Se spune că pentru a reuși la ceva, trebuie să ai o țintă, un goal, iar țintă mea e UTMB. Însă pentru a ajunge acolo trebuie să strâng pietrele din curse UTMB world series, așa că participarea la Mozart Ultra a venit normal.

A fost cursa pentru care m-am pregătit jumătate de an și îi mulțumesc lui Andrei Ivănescu pentru ghidaj și răbdare.

Mozart Ultra din 2022 a stat sub semnul căldurii, deoarece în ziua de 18 Iunie, se anunțau 30-32 grade Celsius în regiunea Salzburg și așa a fost.

Cu 3 zile înainte de eveniment am ajuns la Salzburg să iau pulsul competiției. În dimineață cursei, organizatorii au pus la dispoziție autocare pentru a ne transporta la Flusch am see, locul de unde s-a luat startul cursei, la ora 7.

Ne-am strâns 5 români în autocar și dai cu vorba, dai cu râsul, că să treacă timpul mai repede și să nu se vadă emoțiile.

Și a venit ora 7, cu START, iar împreună cu Marian Logofatu am dat mai tare, să facem și noi o figura bună în față străinilor, la primul concurs în afară țării.

Nah, euforia începătorului.
Cursa începe tare, unde în primii 10 km ai cea mai grea urcare a traseului, unde strângi 820 m elevație. Cel mai interesant în această porțiune mi s-a părut modul cum treceau pe lângă noi cei de la cursa Mozart 100. Ei erau la km 40 și zburau pe lângă noi.
Asta a fost o chestie ce mi-a atras atenția de la început, concurenții de la Mozart 100 la alt nivel față de cei de la Mozart Ultra.

După primii 10 km a urmat o coborâre de 7km, destul de tehnică până în St.Gilgen, unde am reușit să-i prind pe cei de la Maraton care au avut startul la 9, ajungând aici cam la 2.20h de la start.

Punct de alimentare (cam slăbuț alimentat) și dai înainte spre a două urcare a traseului care strânge pe 12 km 1000m elevație, nu înainte de a da un ocol lacului Wofgansee...frumoasă bucată asta.
Urcarea a fost Hell on Earth, pentru că începuse și căldură...nu se mai termină. Efectiv nu se mai termină...mama ei de urcare.

Cu chiu cu vai o dovedesc și a urmat coborârea la St.Gilgen unde deja eram cu apă la motor super încălzită, fiind necesar să bag șapcă în lac să mă mai răcoresc puțîn.

De la St.Gilgen urmează o porțiune mai ușoară ce te duce la Fulsch am see unde aveam dropbag. Aici am avut o decizie inspirată de a schimbă încălțările, pentru că pe ultimii 30 km ai traseului nu au mai fost urcări așa tehnice și simțeam nevoia de ceva cu mai multă amortizare...așa că Akasha și-a făcut treaba foarte bine, urmând să dovedesca și Nike Wildhorse 7.

De la Flusch am see zici că mai sunt 30 km, însă în condițiile date au fost chin. Soarele era sus pe cer și alergai într-un cuptor.


Poate cea mai grea lovitură pentru mentalul meu au fost oamenii de pe marginea lacului din Flusch am see. Ei erau binevoitori și ne încurajau, dar o făceau din apă de la bălăceala, sau de pe margine cu berea în nas, pe când noi înjurăm de mama focului căldură.

La un Ultra vor apărea momente grele, asta e clar. Cine face ultra știe ce vorbesc. Însă important este cum le gestionezi...de aia îmi place ultra, că înainte să fie o cursa fizică, este o cursa strategică unde trebuie să rezolvi problemele care apar pe moment cu soluțiile pe care le ai...nu există decizia bună sau rea, există decizia care a dus la rezolvarea situației...exact că în viață.


Însă nimic nu te poate pregăti pentru 20km de căldură infernală, iar pentru mine asta mi-a pus capac...atâta de cald era încât îți rămânea imprimată talpă de la încălțări în asfaltul încins. La punctul de alimentare de la Hof, efectiv am stat întins pe iarbă 5 min cu rucsacul sub cap, doar că să fiu apt să-mi citesc numele din buletin, cu el în mâna. Însă știam că n-am bătut drumul până în Austria că să renunț la km 55 din 75, așa că mi-am tras două șuturi în poponeț și pe cai.

Cu 15km înainte de finish, m-am așezat pe o banca întins doar că să-mi revin, dar începuse să se mai răcorească că venise seară, iar în punctul de alimentarea de la Koppl am stat destul de puțîn...mai erau doar 10 km.

Și că să fie bomboană de pe colivă, cu 3 km înainte de finish, traseul urcă niște scări...ai zice, un fleac..scări...500 de trepte... da, da..ai citit bine...pumn peste pumn la mentalul, care și așa, era în corzi...și după aceea mai trebuia să coborî alte multe scări.

La 14h.35 min de la start, am închis ceasul...obosit, dar mulțumit, că am terminat Mozart Ultra. Bucuros că am fost așteptat de fetele mele și ochelarii.

 Mulțumesc dragilor pentru susținere și felicitări Raluca Chelariu pentru locul 24 la Mozart Maraton cu un timp de 5h:19min

Dacă mai fac un ultra? Nu știu...până când apăs butonul ăla cu înscrie-te la o altă nebunie de cursa cu mulți, mulți, mulți km.


Echipamentul folosit:-

  • Încălțăminte La Sportivă Akasha 2 pe primii 44 km, Nike Wildhorse 7 pe următorii 30 km;
  • Șosete Rockay Razer Trail - https://www.echipmont.ro/caută/?q=Razer 75 km fără nici o bătătură, exact cum zice producătorul
  •  Pantaloni Uglow Race
  • Tricou STR3 by Subcarpați Trail Run: www.subcarpatitrailrun.ro/shop
  • Șapcă STR3 by Subcarpați Trail Run
  • Rucsac: Salomon Advance skin 12
  •  Foița Ploaie Rockay
  • Windbreaker (nu mi-a trebuit, dar era în echipamentul obligatoriu)
  • Mănuși Highlander Stretch Grip( la fel că și foița, în echipamentul obligatoriu)
  • Frontală Black Diamond
TrailRunning Academy - logo

Alătură-te!

Planurilor de antrenament,

sfaturilor de cursă,

comunității!