Mihai Cristian Gogoșilă: A treia oară la Oslea, povestea unui podium câștigat cu efort
cu sprijinul:
Articol scris și trăit de Mihai Cristian Gogoșilă – atlet TrailRunning Academy, antrenat de Hajnal Robert
Când Oslea te forțează să te bucuri de natură, te forțează și să lupți. La km 10, o entorsă a amenințat să oprească totul. Aceasta este povestea personală a acelei curse: despre momentul în care am decis să renunț la PR și să continui doar pentru a ajunge la finish. Un final marcat de reziliență, care a adus un neașteptat Locul 3 la categoria de vârstă și lecții valoroase despre mentalitate.
© foto > Facebook Page Oslea Run
📍 Oslea Run 2025 – Paltina
⏱️ Timp: 3h51min (cu 30 minute mai rapid decât ediția anterioară)
📏 Distanță: 26km
🏅 Locul 13 open / Locul 3 categorie de vârstă
Oslea probabil este cursa mea preferată pentru vibe-ul pe care îl oferă. Fiind remote, fără semnal, ești forțat să te bucuri cu adevărat de natură. Pe lângă asta, traseul Paltina, la care am participat a treia oară, este atât de spectaculos, atât ca priveliște, cât și ca tehnicitate, alergând pe o creastă matematică.
Legat de cursa din acest an, îmi propusesem un timp de 3h40, deși știam că e puțin optimist. Am decis totuși să îl încerc, pentru că „de ce nu”. Am reușit să plec mai tare decât îmi propusesem, însă HR-ul a ținut cu mine și nu am depășit foarte tare zona pe care mi-o propusesem, făcând și un PR pe 1 km (la vale).
Totul a mers destul de bine până la prima coborâre, când, după ce am trecut de zona mai abruptă și am început pe un forestier, am călcat strâmb destul de tare pe glezna cu care mai avusesem probleme cu o lună înainte… Nervi, frustrări, cam orice sentiment negativ am atras în momentul acela… Am văzut totuși că pot să calc în ea și am decis să reevaluez situația la următorul checkpoint. Încet-încet, durerea a dispărut, însă nu mă simțeam la fel de stabil pe piciorul respectiv și de acolo performanța vizată la start începea să se ducă…
La checkpoint am decis să încerc să urc și în caz că nu sunt OK, să fac cale întoarsă. Din fericire, a mers bine la deal, am putut chiar forța ca să și recuperez timpul pierdut la vale. La finalul urcării eram destul de hyped, dat fiind faptul că am trecut peste emoțiile unei accidentări. Mai departe, am tratat cursa safe, mai ales pe porțiunile tehnice, ca să nu agravez situația mai tare decât era cazul, traseul de până la final având și ceva porțiuni tehnice la vale.
Într-un final, am ajuns după 3h51, cu gândul că fără incident probabil aș fi fost acolo unde îmi propusesem inițial. În același timp, am reușit un al treilea podium din trei ani la categoria de vârstă.
Nu știu dacă finish-ul m-a schimbat cu ceva anume, însă cert este că am reușit să-mi opresc impulsurile de a forța, date fiind circumstanțele.
alergările la deal + cele de tempo
As always terci de ovaz cu banane
Undeva la 60-70g pe acolo cred, cu ~2h înainte și am mai băgat un gel de 40g înainte cu 20 minute de start
1 nootropics 40g, 7 beta fuel 40g
Alergatul în funcție de HR, tonusul pe deal, deși, spre deosebire de alte curse, am tras mai tare la deal, dar îmi dau seama că a fost o cursă scurtă. Nutriția și hidratarea au mers foarte bine.
Din păcate, am călcat strâmb pe la km 10 și de acolo alergarea la vale și pe zone tehnice a devenit complicată. Nu am mai avut așa mare încredere în gleznă.
Când am călcat strâmb la km 10, am evaluat puțin situația, luând-o la pas pe câteva sute de metri, ca să văd dacă e ceva grav sau nu. Am văzut că pot să alerg cât de cât și i-am dat la vale.
Sincer să fiu, oscilam dacă să renunț sau nu, ca să nu agravez situația cu glezna. Am decis să continui safe și să renunț la PR-ul pe care îl setasem.
