Mihai Cristian Gogoșilă la Chianti Ultra Trail > Când picioarele cedează, mintea continuă
Articol scris și trăit de Mihai Cristian Gogoșilă – atlet TrailRunning Academy, antrenat de Robert Hajnal
Această cursă a fost un test important în pregătirea pentru UTMB 2027, cu obiectivul de a obține pietrele și, eventual, un index 500. În ciuda traseului dificil, alunecos și a diferențelor de nivel, am reușit să gestionez ritmul, energia și resursele mentale pentru a depăși obstacolele majore. Experiența a demonstrat că, de multe ori, pot să ating performanțe mai mari decât estimez, chiar și atunci când simt că nu sunt complet pregătit.
📍 Chianti Ultra Trail 2025
⏱️ Timp: 10h04min32sec
📏 Distanță: 74km
🏅 Locul 281 open / Locul 86 categorie
Aș începe cu master planul pentru UTMB 2027, din care a făcut parte această cursă. Mi-am pus ca target să termin cursa ca să iau pietrele, iar apoi ca un target mai sus, să termin pentru un index 500.
Din ce estimasem eu, ar fi fost sub 10 ore și 30 de minute.
Am plecat destul de din spate și am pierdut câteva minute în primii kilometri, încercând să depășesc persoane mai lente, dar nici nu am riscat depășiri în zone alunecoase, având în vedere că a fost mocirlă.
M-am simțit foarte bine cam până când am strâns aproape 2000 de metri urcați. Atunci a început să se vadă lipsa de antrenament pentru diferența de nivel. Am încercat să nu țin cont de asta și am continuat.
Al doilea obstacol (mai solid) a fost pe ultima urcare serioasă, pe la kilometrul 60. Am simțit pe alocuri că îmi cedează picioarele pe urcări. Am băgat cam tot ce aveam pe stoc: nootropice, pastile cu sare și shot de ghimbir. În cele din urmă, a trecut și am putut să îi dau mai tare la vale, încercând să scot sub 10 ore, din ce calculam eu live. M-am simțit ușurat la finalul urcării și destul de puternic.
Mi-au cedat aproape complet picioarele la urcarea înapoi în Radda, văzând și că nu am cum să scot sub 10 ore. Am simțit puțină dezamăgire, asta deși reușisem mai bine decât speram.
Cred că, după finalul cursei, am realizat că de multe ori, deși nu cred că sunt antrenat suficient, pot să duc lucrurile la un alt nivel, cel puțin în viziunea mea.
Sprinturile în pantă și alergările lungi: primele pentru a mă obișnui cu urcările, iar al doilea tip pentru “încărcarea” de kilometri, ca să zic așa.
8 geluri Beta Fuel (8x40g = 320g),
2 geluri Beta Fuel Notropics (2x40g = 80g),
1 Maurten 40g, Cola & dulciuri la un checkpoint = 440g + extras.
alergarea pe plat și la vale
hidratarea + salt caps-urile
carb intake, deși posibil să poate fi improved, dar mi-a fost frica de GI distress
În a doua jumătate a cursei, pe urcări a fost mai greu; trebuie să introduc mai multe urcări în antrenamente.
Probabil ultima sută de metri de urcare înainte de final. Am vrut să trag să scot sub 10h și efectiv mi s-au tăiat picioarele când am realizat că nu o să reușesc, asta deși targetul pe cursă era să o termin, și dorința mare era sub 10h30, dar sunt destul de “tryharder”, ca să zic așa…








