Publicat pe Lasă un comentariu

3 beneficii dovedite de Beta-Alanină pentru sportivii de anduranță

3 beneficii dovedite de Beta-Alanină pentru sportivii de anduranță

Suplimentarea cu beta-alanină pentru sportivii de anduranță continuă să devină din ce în ce mai populară. Continuați să citiți pentru a afla despre beneficiile sale, posibilele efecte secundare și dozele adecvate.

Articol pentru membrii Elite

Gratuit primele 15 zile apoi:

Ai cont si abonament activ? Login

Articol scris de:

Robert Hajnal

Robert Hajnal

Sunt om de munte și am o viziune clară despre ce vreau să fac în viața mea. Îmi imaginez o lume în care fiecare om face sport și își pune pe primul loc sănătatea. Locul 2 UTMB in 2018, 862 ITRA points.
De pe blog.

Citește și:

Povestea lui Breban Sergiu de la Maraton Sevilla 2023

Nu întâmplător am ales Spania. E una dintre țările mele preferate, în special pentru gastronomie. Așa că maratonul a fost scuza ideală pentru a încerca toate felurile de tapas în zilele dinaintea cursei. Abia după cursă mi-am dat seama cât de prost ar fi putut merge asta, dar noroc că am stomacul puternic, de cal. I am Secretariat! Dar cum am petrecut foarte mult timp în restaurante, nu am avut timp să văd orașul. Am zis lasă că îl văd în timpul cursei. Da’ de unde. În timpul cursei nici măcar nu știam pe care parte a râului mă aflam. Vedeam doar linia verde. Sevilla e un oraș foarte fain, e în topul meu cu locurile din Spania pe care le-am văzut până acum. Așa că o să mă întorc cu siguranță. Poate nu la cursă, să apuc să și văd câte ceva. Dar maratonul Sevilla a fost o experiență reușită din toate punctele de vedere, o recomand cu drag oricui e interesat de Work (Run) & Travel!

Publicat pe Lasă un comentariu

Este Glutamina esențială pentru alergători?

Este Glutamina esențială pentru alergători?

Suplimentele de glutamină au fost populare în circuitul celor care merg la sală. Mulți oameni iau suplimentul de aminoacizi în speranța că va ajuta la creșterea masei musculare. Cu toate acestea, nu există de fapt nicio dovadă că suplimentele de glutamină ajută la creșterea masei musculare. Așa este, dacă luați un supliment de glutamină pentru a ajuta la creșterea masei musculare, este probabil o pierdere de bani. Cu toate acestea, există dovezi că suplimentele de glutamină pot fi utile pentru sportivii de anduranță.

Articol pentru membrii Elite

Ai cont si abonament activ? Login

Articol scris de:

Robert Hajnal

Robert Hajnal

Sunt om de munte și am o viziune clară despre ce vreau să fac în viața mea. Îmi imaginez o lume în care fiecare om face sport și își pune pe primul loc sănătatea. Locul 2 UTMB in 2018, 862 ITRA points.
De pe blog.

Citește și:

Povestea lui Breban Sergiu de la Maraton Sevilla 2023

Nu întâmplător am ales Spania. E una dintre țările mele preferate, în special pentru gastronomie. Așa că maratonul a fost scuza ideală pentru a încerca toate felurile de tapas în zilele dinaintea cursei. Abia după cursă mi-am dat seama cât de prost ar fi putut merge asta, dar noroc că am stomacul puternic, de cal. I am Secretariat! Dar cum am petrecut foarte mult timp în restaurante, nu am avut timp să văd orașul. Am zis lasă că îl văd în timpul cursei. Da’ de unde. În timpul cursei nici măcar nu știam pe care parte a râului mă aflam. Vedeam doar linia verde. Sevilla e un oraș foarte fain, e în topul meu cu locurile din Spania pe care le-am văzut până acum. Așa că o să mă întorc cu siguranță. Poate nu la cursă, să apuc să și văd câte ceva. Dar maratonul Sevilla a fost o experiență reușită din toate punctele de vedere, o recomand cu drag oricui e interesat de Work (Run) & Travel!

Publicat pe Lasă un comentariu

L-Carnitina mă face un alergător mai bun?

L-Carnitina mă face un alergător mai bun?

Despre L-Carnitina - Ce este L-Carnitina - Rolul L-Carnitinei in organism - Surse de L-Carnitina - Administrarea corecta a L-Carnitinei

Articol pentru membrii Elite

Ai cont si abonament activ? Login

Articol scris de:

Robert Hajnal

Robert Hajnal

Sunt om de munte și am o viziune clară despre ce vreau să fac în viața mea. Îmi imaginez o lume în care fiecare om face sport și își pune pe primul loc sănătatea. Locul 2 UTMB in 2018, 862 ITRA points.

L-Carnitina este un derivat natural al aminoacizilor, care este adesea luat ca supliment alimentar. Se folosește pentru a pierde în greutate și poate avea un impact și asupra funcționării creierului. Cu toate acestea, afirmațiile populare despre suplimente nu se potrivesc întotdeauna cu știința.

Acest articol examinează potențialele riscuri și beneficii ale suplimentelor cu L-Carnitină și explică modul în care acest nutrient funcționează în corpul tău.

Pe aceași temă

Ce este L-Carnitina?

Carnitina este un supliment nutritiv și alimentar. Joacă un rol crucial în producerea de energie,prin transportul acizilor grași în mitocondriile celulelor. Mitocondriile acționează ca niște motoare în celule, arzând aceste grăsimi pentru a crea energie utilizabilă. 

Corpul tău poate produce L-Carnitină din aminoacizii lizină și metionină. Pentru ca organismul să o producă în cantități suficiente, ai nevoie și de multă vitamina C.

Pe lângă L-Carnitina produsă în organism, o mai poți obține, în cantități mici, mâncând produse de origine animală, precum carnea de vită sau peștele. Veganii sau persoanele cu anumite probleme genetice ar putea să nu poată produce sau obține suficientă L-Carnitină. Acest lucru face din L-carnitina un nutrient esențial condiționat.

Câte tipuri de Carnitină există?

L-Carnitina este forma biologic activă standard de carnitină, care se găsește în corpul tău, în alimente și în majoritatea suplimentelor.

Iată câteva alte tipuri de carnitină:

  • D-carnitina: această formă inactivă poate provoca o deficiență de carnitină în corpul tău,prin inhibarea absorbției altor forme mai utile;
  • Acetil-L-Carnitina: numită adesea ALCAR. Aceasta este probabil cea mai eficientă formă pentru creierul tău. Studiile sugerează că poate aduce beneficii persoanelor cu boli neurodegenerative.
  • Propionil-L-Carnitina: această formă este potrivită pentru problemele circulatorii, cum ar fi bolile vasculare periferice și hipertensiunea arterială. Poate crește producția de oxid nitric, care îmbunătățește fluxul sanguin.
  • L-CarnitinL-tartrat: acesta este, de obicei, adăugat la suplimentele sportive, datorită ratei rapide de absorbție. Poate ajuta la durerile musculare și recuperarea în timpul exercițiilor fizice.

Pentru majoritatea oamenilor, acetil-L-Carnitina și L-Carnitina par a fi cele mai eficiente pentru uz general. Cu toate acestea, ar trebui să alegi întotdeauna forma care se potrivește cel mai bine nevoilor și obiectivelor tale personale, ascultând sfatul medicului.

Care este rolul L-Carnitinei în corp?

Rolul principal al L-Carnitinei în corpul tău implică funcția mitocondrială și producerea de energie. În celule, ajută la transportul acizilor grași în mitocondrii, unde pot fi arse pentru a obține energie.

Aproximativ 98% din rezervele de L-Carnitină sunt conținute în mușchi și cantități mici în ficat și sânge. Cercetările mai noi ilustrează beneficiile potențiale ale diferitelor forme ale carnitinei, care pot fi utilizate pentru afecțiuni precum boli ale inimii și creierului.

L-Carnitina ajută la pierderea în greutate?

În teorie, folosirea L-Carnitinei, ca supliment pentru pierderea în greutate, are sens. Deoarece, L-Carnitina ajută la mutarea mai multor acizi grași în celulele tale spre a fi arși pentru a obține energie, ai putea crede că acest lucru îți va crește capacitatea de a arde grăsimi și de a pierde în greutate. Cu toate acestea, corpul uman este extrem de complex, iar rezultatele studiilor atât pe oameni, cât și pe animale sunt neclare.

Într-un studiu de opt săptămâni, pe 38 de femei, care au făcut mișcare de patru ori pe săptămână, nu a existat nicio diferență în ceea ce privește pierderea în greutate între cele care au luat L-Carnitină și cele care nu au făcut-o. În plus, cinci dintre participanții care au luat L-carnitină au avut stări de greață sau diaree.

Un alt studiu uman a monitorizat efectul L-Carnitinei asupra arderii grăsimilor în timpul unui antrenament de 90 de minute cu bicicleta staționară. Patru săptămâni de administrare de suplimente cu L-Cartinină nu au crescut nivelul de ardere al grăsimilor.

Cu toate acestea, după o centralizare a nouă studii – la persoane obeze sau adulți în vârstă – s-a constatat că oamenii au pierdut, în medie, cu 1,3 kg în plus, în timp ce luau L-Carnitină. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma beneficiile L-Carnitinei la o populație mai tânără și mai activă. Deși poate ajuta la pierderea în greutate pentru persoanele obeze sau adulții în vârstă, trebuie să existe mai întâi o dietă minuțioasă și un regim de exerciții fizice.

Ce efecte are L-Carnitina asupra funcției creierului?

L-Carnitina poate avea beneficii pentru creier. Unele studii pe animale sugerează că forma acetil, acetil-L-Carnitina (ALCAR), poate ajuta la prevenirea declinului mental legat de vârstă și poate îmbunătăți metodele de învățare.

Studiile pe oameni indică faptul că administrarea zilnică de acetil-L-Carnitină ajută la inversarea declinului funcției cerebrale asociate cu Alzheimer și alte boli ale creierului. Această formă a prezentat beneficii similare pentru funcția generală a creierului și la adulții în vârstă care nu aveau Alzheimer sau alte afecțiuni ale creierului. În cazuri specifice, această formă îți poate proteja creierul chiar și de deteriorarea celulară.

Într-un studiu de 90 de zile, la persoanele cu dependență de alcool, care au luat 2 grame de acetil-L-Carnitină pe zi, au experimentat îmbunătățiri semnificative în toate funcțiile creierului. Sunt necesare mai multe cercetări cu privire la beneficiile pe termen lung pentru persoanele sănătoase.

 

L-Carnitina: Alte beneficii pentru sănătate

Iată câteva beneficii suplimentare pentru sănătate legate de consumul de suplimentele cu L-Carnitină:

  1. Sănătatea inimii

Unele studii demonstrează o reducere a tensiunii arteriale și a procesului inflamator asociat cu bolile de inimă. Studiul arată că 2 grame de acetil-L-Carnitină pe zi au dus la o scădere de aproape 10 puncte a tensiunii arteriale sistolice (mare).

Folosirea L-Carnitinei a adus îmbunătățiri la pacienții cu tulburări cardiace severe, cum ar fi boala coronariană și insuficiența cardiacă cronică. Un studiu de 12 luni a observat o reducere a insuficienței cardiace și a deceselor în rândul participanților care au luat suplimente de L-carnitină.

  1. Performanță la efectuarea exercițiilor

Dovezile sunt mixte când vine vorba de efectele L-Carnitinei asupra performanței sportive. Cu toate acestea, mai multe studii evidențiază beneficii ușoare asociate cu doze mai mari sau pe perioade mai lungi. Beneficiile L-Carnitinei pot fi indirecte și pot dura săptămâni sau luni până să apară. Acest lucru diferă la L-cartinină, față de suplimente precum cofeina sau creatina, care pot îmbunătăți direct performanța sportivă.

  1. L-carnitina poate ajuta la:
  • Recuperare: poate accelera recuperarea după exercițiul fizic;
  • Crește aportul de oxigen muscular;
  • Rezistență: poate crește fluxul sanguin și producția de oxid nitric, ajutând la întârzierea disconfortului și la reducerea oboselii;
  • Combaterea durererii musculardin timpul și după efectuarea exercițiilor fizice;
  • Producția de globule roșii: poate crește producția de globule roșii, care transportă oxigenul în corp.

Diabet de tip 2

Carnitina poate reduce, de asemenea, simptomele diabetului de tip 2 și factorii de risc asociați. Un studiu asupra persoanelor cu diabet zaharat de tip 2, care iau medicamente antidiabetice, a indicat că suplimentele de carnitină au redus semnificativ nivelul zahărului din sânge, în comparație cu un placebo. De asemenea, poate combate diabetul prin creșterea unei enzime cheie, numită AMPK, care îmbunătățește capacitatea organismului de a folosi carbohidrați.

 

Siguranță și efecte secundare

Pentru majoritatea oamenilor, 2 grame sau mai puțin pe zi sunt relativ sigure și fără efecte secundare grave. Într-un studiu, persoanele care au luat 3 grame în fiecare zi timp de 21 de zile nu au experimentat efecte negative. Într-o analiză privind siguranța administrării de L-Carnitină, dozele de aproximativ 2 grame pe zi au părut a fi sigure pentru utilizare pe termen lung. Cu toate acestea, au existat unele efecte secundare ușoare, inclusiv greață și disconfort abdominal.

Suplimentul de L-Carnitină poate crește nivelul de trimetilamină-N-oxid (TMAO) în timp. Nivelul ridicat de TMAO crește riscul de ateroscleroză – o boală determinată de înfundarea arterelelor. Sunt necesare mai multe studii privind siguranța suplimentelor cu L-carnitină.

 

Surse naturale de L-Carnitină

Poți obține cantități mici de L-Carnitină prin dietă, consumând carne și pește.  Cele mai bune surse de L-Carnitină sunt:

  • Carne de vită: 95mg/100g;
  • Carne de porc: 28mg/100g;
  • Pește: 6mg/100g;
  • Pui: 3,5mg/100g;
  • Lapte: 7mg/200ml.

Interesant este că sursele alimentare naturale de L-Carnitină au o rată de absorbție mai mare decât suplimentele. Potrivit unui studiu, 57–84% din L-carnitină este absorbită atunci când este consumată din alimente, comparativ cu doar 14–18% atunci când este luată ca supliment.

După cum s-a menționat anterior, corpul nostru poate produce această substanță în mod natural, din aminoacizii metionină și lizină, dacă rezervele sunt scăzute. Din aceste motive, suplimentele cu L-Carnitină sunt necesare doar în cazuri speciale, cum ar fi tratamentul bolilor.

Trebuie să iau L-Carnitină dacă alerg constant?

Nivelurile tale de L-Carnitină sunt influențate de cât de mult mănânci și de cât de mult produce corpul tău. Din acest motiv, nivelurile de L-Carnitină sunt adesea mai scăzute la vegetarieni și vegani, deoarece aceștia restricționează sau evită produsele de origine animală.

Prin urmare, vegetarienii și veganii ar putea dori să ia în considerare suplimentele cu L-Carnitină. Cu toate acestea, niciun studiu nu a confirmat beneficiile suplimentelor de carnitină la aceste populații specifice. Adulții în vârstă pot beneficia de suplimente de L-Carnitină. Cercetările arată că nivelul din corp tinde să scadă pe măsură ce îmbătrânești.

Într-un studiu, 2 grame de L-Carnitină au redus oboseala și au crescut funcția musculară la adulții în vârstă. Alte cercetări arată că acetil-L-Carnitina poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea sănătății și a funcționării normale a creierului pe măsură ce îmbătrânești.

Riscul de deficiență este mai mare pentru cei cu boli precum ciroza și bolile de rinichi. Dacă aveți una dintre aceste condiții, un supliment poate fi benefic, dar numai sub îndrumarea medicului.

Concluzii:

Carnitina este cunoscută cel mai bine ca arzător de grăsimi, dar este puțin probabil să provoace o pierdere semnificativă în greutate, de una singură. Cu toate acestea, studiile susțin utilizarea acesteia pentru sănătate, funcționarea normală a creierului și prevenirea bolilor. De suplimentele pot beneficia și de cei cu niveluri mai scăzute, cum ar fi adulții în vârstă, veganii și vegetarienii.

Dintre diferitele forme, acetil-L-Carnitina și L-Carnitina sunt cele mai populare și par a fi cele mai eficiente.

Antrenor de alergare?

Lasă-mă să te învăț trucuri de antrenament, nutriție și competiție!

Antrenor Alergare - Hajnnal Robert
De pe blog.

Citește și:

Povestea lui Breban Sergiu de la Maraton Sevilla 2023

Nu întâmplător am ales Spania. E una dintre țările mele preferate, în special pentru gastronomie. Așa că maratonul a fost scuza ideală pentru a încerca toate felurile de tapas în zilele dinaintea cursei. Abia după cursă mi-am dat seama cât de prost ar fi putut merge asta, dar noroc că am stomacul puternic, de cal. I am Secretariat! Dar cum am petrecut foarte mult timp în restaurante, nu am avut timp să văd orașul. Am zis lasă că îl văd în timpul cursei. Da’ de unde. În timpul cursei nici măcar nu știam pe care parte a râului mă aflam. Vedeam doar linia verde. Sevilla e un oraș foarte fain, e în topul meu cu locurile din Spania pe care le-am văzut până acum. Așa că o să mă întorc cu siguranță. Poate nu la cursă, să apuc să și văd câte ceva. Dar maratonul Sevilla a fost o experiență reușită din toate punctele de vedere, o recomand cu drag oricui e interesat de Work (Run) & Travel!

Publicat pe Lasă un comentariu

Creatina – despre supliment: indicații, beneficii, tipuri de creatină, dozare, potrivită pentru alergători?

Creatina pentru alergatori

Creatina – despre supliment: indicații, beneficii, tipuri de creatină, dozare, potrivită pentru alergători?

Creatina pentru alergatori

Articol pentru membrii Elite

Ai cont si abonament activ? Login

Articol scris de:

Robert Hajnal

Robert Hajnal

Sunt om de munte și am o viziune clară despre ce vreau să fac în viața mea. Îmi imaginez o lume în care fiecare om face sport și își pune pe primul loc sănătatea. Locul 2 UTMB in 2018, 862 ITRA points.
De pe blog.

Citește și:

Povestea lui Breban Sergiu de la Maraton Sevilla 2023

Nu întâmplător am ales Spania. E una dintre țările mele preferate, în special pentru gastronomie. Așa că maratonul a fost scuza ideală pentru a încerca toate felurile de tapas în zilele dinaintea cursei. Abia după cursă mi-am dat seama cât de prost ar fi putut merge asta, dar noroc că am stomacul puternic, de cal. I am Secretariat! Dar cum am petrecut foarte mult timp în restaurante, nu am avut timp să văd orașul. Am zis lasă că îl văd în timpul cursei. Da’ de unde. În timpul cursei nici măcar nu știam pe care parte a râului mă aflam. Vedeam doar linia verde. Sevilla e un oraș foarte fain, e în topul meu cu locurile din Spania pe care le-am văzut până acum. Așa că o să mă întorc cu siguranță. Poate nu la cursă, să apuc să și văd câte ceva. Dar maratonul Sevilla a fost o experiență reușită din toate punctele de vedere, o recomand cu drag oricui e interesat de Work (Run) & Travel!

Publicat pe Lasă un comentariu

Am alergat printre stele la Rodnei Sky Race

Devino membru activ TrailRunning Academy

Ai acces la toate articolele. Gratuit primele 15 zile. 

Am alergat printre stele la Rodnei Sky Race

Articol scris de Nicolae Rotărescu

Întrebarea înainte de cursă era dacă să mă încalț cu pantofi cu membrană impermeabilă sau nu. De ce mă întrebam asta? Pentru că în cursa precedentă, la msg Ultramaraton Apuseni am avut o experiență pe care n-am vrut să o mai repet în Rodnei. 

Alergasem prima buclă de 43 km pe o vreme superbă dar după alți 20 km a început ploaia. Și după șase-șapte ore de picioare ude și un total de 87 de km, mi s-a desprins pielea  de pe laba piciorului (picior, nu pantof), începând de la călcâi si până la baza degetelor. Talpa mea era o bășică imensă care durea la fiecare pas. Și ca să fie și mai frumos, pe ultimii patru kilometri la piciorul drept, exact pe pingea, s-a crapat in două pielea…sau bășica. Credeți-mă că a fost o adevărată “plăcere” să alerg cu ce am avut eu pe tălpi, într-atât de plăcut încât primul lucru pe care l-am comandat după cursă au fost o pereche de pantofi de alergare cu membrană impermeabilă. Mi-am zis că oriunde mă duc și e de alergat mai mult de trei ore pe ploaie, am să folosesc pantofii impermeabili. Zis și făcut, uitându-mă pe vremea probabilă, m-am decis să-mi iau impermebilii. 

Se spunea clar că de la ora 11.00 o să fie ploaie pe traseu. Gata echipat, ies din pensiune si constat că plouă, era ora 08:30, exact cu o oră înainte de start. Bun, mă felicit că mi-am luat pantofii impermeabili și pornesc împreună cu Mihai, un coleg de alergare și cu Gabi, un băiat din Sighet pe care l-am întâlnit la pensiunea unde eram cazați. 

Ne hotărâm că vom alerga toți trei în echipă, eu voi duce trena pentru că am o experiență mai mare (deși alerg la concursuri doar din august 2021), iar băieții au fost de acord că merg pe mâna mea. În plus, ne-am propus să transformăm cursa într-un antrenament lung de sâmbătă în care să ne bucurăm și să admirăm peisajul. Pe lângă asta, îmi doream să-i încurajez pe toți cei pe care îi întâlnesc în cursă sau care o să mă întâlnească. 

Cu douăzeci de minute înainte, ne apucăm serios de încălzire, facem o alergare ușoară după care trecem la școala alergării și încheiem tot cu o alergare lejeră spre zona de control. 

Apoi ni se verifică echipamentul: să avem la noi foiță, folie de supraviețuire, geluri sau batoane buff sau bască. Intrăm în zona de start și încărcați de un vibe bun și adrelină țopăiam întruna ca niște scolari entuziasmați. 

Se dă startul. Pornim cei aproximativ 150 de alergători, primii în ritm nebun, noi am rămas la urmă să închidem convoiul. Mi-am propus să duc cursa într-un ritm crescător, la început ușor și să închei în forță. Deși e prima mea participare la Rodnei Sky Race, știam munții Rodnei din drumețiile pe care le-am mai făcut în zonă. 

Urcarea de pe Puzdrele nu o cunoșteam deloc dar după hartă intuiam că o să fie o urcare dificilă, așa că am luat-o ușor pe șosea. După vreo doi kilometri de asfalt, traseul a făcut dreapta și am luat-o pe un drum pietruit până prin curtea unei pensiuni de unde începea practic cățărarea. De alergare, la majoritatea dintre noi nu era vorba. Înfipt în bețe, ușor aplecat înainte, duceam un ritm cât mai constant cerând, din când în când, feedback de la Mihai și Gabi, dacă merg bine și dacă pot susține ritmul. 

Foarte entuziaști, mai tineri cu aproape două decenii ca mine, îmi răspund mereu că da, e bun ritmul și că pot să-i dau și mai mult. Încet, trecem pe lângă alți alergători și realizăm că urcarea, pe măsură ce avansăm, tot crește ca dificultate și ca unghi. La fiecare sfert de oră, ceasul ne aduce aminte să ne hidratăm, deși la un moment dat cred că era ultimul lucru de care puteam să uităm. Le zic colegilor că e bine să bem cât mai puțin dar constant să evităm dezshidratarea. 

Afară era deja foarte cald, soarele bătea și eram foarte aproape de golul alpin așa că umbra lipsea cu desăvârșire. Pe mine curgea apa în valuri. Arătam de parcă am fost stropit cu hidrantul pompierilor. Pantalonii lungi de pe mine se umpluseră de apă și îi simțeam de parcă aveau cinci kilograme. 

Dar vibrația și energia noastră era foarte bună. Glumeam, râdeam, admiram diversitatea de flori sălbatice de pe traseu, ba chiar un alergător din spate spunea de fâneața din Rodnei că e cea are cea mare diversitate de flori, pe metrul pătrat, din Europa. 

Încet, în stânga noastră apărea cascada Puzdrele. Trecem pe lângă vuietul ei și uitându-mă la ceas văd că suntem deja la km cinci și că au trecut cam șaptezeci de minute de la start. Vine o vale, mă aplec să mă răcoresc, mă stropesc pe ceafă, pe tricou mă ud bine de tot și basca de alergare o scufund în apă. Deodată simt că a trecut cineva pe lângă mine într-un ritm ieșit din cadența întâlnită de noi până atunci. Ridic privirea și îl văd pe Nicu Bălan cu genunchii ridicați, fără bețe, alergând parcă plutind, cu o viteză ce ne părea amețitoare printre alergătorii înfipți în bețe ca noi, ce ne deplasam alene în ritmul țestoasei. Pur și simplu eu și colegii mei ne-am oprit și l-am admirat câteva zeci de secunde cum alergă. “Cum să poți alerga așa pe aici? am întrebat. “Wow”a exclamat Mihai. O alergătoare din spate zice: “de asta e concurs de alergat!”. Da, simplu de zis dar greu de făcut. 

Trecerea lui Nicu Bălan ne-a mobilizat pe toți și parcă am iuțit cu toții cadența. El pornise pe traseul Galațiului cu o jumătate de oră mai târziu și după patruzeci de minute deja ne depășise. Ce frumos este să vezi asemenea sportivi în acțiune. Ai la ce visa și ai la ce tinde să faci și tu pe viitor. Pe mine m-a motivat ca pe viitor să-mi dezvolt tehnica de urcare și să încerc și eu să ajung să pot să alerg la fel de grațios pe urcare chiar dacă nu o să am aceeași viteză. Deja mă și vizualizam cum o să mă pregătesc și voi face asta până când în zare, un grup mai mare de alergători adunați m-a făcut să tresar și să ies din starea de visare. 

 

Era primul punct de hidratare, locul de unde cele două trasee imediat se despărțeau. Galațiului o lua în stânga și Puzdrele în dreapta. Am început coborârea spre primul punct de alimentare. Din șa urmau aproape trei km de coborâre. Entuziasmul era maxim și eram bucuroși că ajungem la punctul de alimentare, unde era singurul punct cu limită de timp, într-o oră și patruzeci de minute. Timpul limită era de două ore și jumătate așa că eram foarte mulțumiți de noi. Aveam deja făcută o diferență de +900m, urma aproape verticalul de pe Puzdrele, ne simțeam bine. Ce mai, o plăcere! 

Mihai, în glumă, întreabă voluntarii: “Pălincă aveți?” la care ei imediat îi spun că bineînțeles și că-i primul care cere, deși noi eram în coada plutonului. Așa că Mihai primește un păhărel de isotonic de prună de maramu’, eu cu Gabi ne distrăm și cu flascurile pline ne pornim în urcușul zilei. “Ca pe casă!” exclamă Gabi. Intr-adevăr că traseul era marcat să urcăm versabntul pe direct, de parcă urcam un acoperiș imens de casă țuguiată maramureșană. Atâta că în loc de draniță era plin de afini. 

Glumele și zâmbetele ne-au îndulcit panta și un izvor cam de la jumătate ne-a ajutat să ne și răcorim. De știam ce urmează, ne umpleam și flascurile dar de unde să știm. La un moment dat vedem înaintea noastră o alergătoare ce se sprijinea cu două mâini într-o botă ce semăna a toiagul lui Moise. Ne apropiem și ne dăm seam că era în dificultate. O întrebăm dacă e bine și ne spune că nu mai are apă de ceva timp și că e foarte deshidrarată. Am desfăcut bidoanele, și eu și Mihai și i-am pus apă de la noi, pe rând în bidon. Am vrut să-i spun să-și mai păstreze o gură că mai este un pic până ajungem la punctul de hidratare, dar înghițise deja apa toată inainte să apuc să mai spun ceva. 

O lăsăm în urmă si ne pornim spre vârful Puzdrele. Ajungem pe vârf, după alți +900 de m diferență de nivel, dar de data aceasta întinși doar în trei km. Satisfacție maximă, bucurie și dopamină cât încape. Coborârea de aici până în șaua mică dintre Puzdrele Mari și cele Mici e cu niște bolovani, o parcurgem atenți să nu ne accidentăm și parcă din trei pași și cinci mișcări ajungem pe Puzdrele Mici. De aici vedem următorul punct de hidratare plasat în șaua dintre Puzdrele și Laptelui. 

Mai admirăm în zare Pietrosul Rodnei, Munții Maramureșului după care coborâm însetați către punctul de hidratare unde surpriză, nu avem apă! Panică! Vrem Apă! Ni se dă o jumătate de flasc de care ni se spune să avem grijă până la șaua Gârgălău căci până acolo nu mai avem apă. Nervos, aproape pregătit să trag niște sfinți, mă pornesc în urcare pe Laptelui. Mă calmez repede și îmi zic că e un antrenament bun pe lipsă de apă și căldură și am oportunitatea să fac asta după 13 km cu +1800m așa că urcăm Laptelui până în vârf, uimitor de ușor, față de cum țineam eu minte acestă urcare din drumețiile mele prin Rodnei. 

Alergarea până în Șaua Gârgălu, trecută pe vârful Galațului a fost de vis și reconfortană. Aproape de șa, Mihai, încărcat pozitiv de ritm și voioșie zice:”Ce vreme minunată! Unde e și ploaia anunțată la meteo?” Nu trec trei minute si din senin: ”Bum!!!”, un tunet! “Noa, Mihai, ți-a trebuit să cobești!”. Și încă o dată se confirmă că la +2000 altitudine vremea se poate schimba instant aproape din senin. 

 

La izvor, doi voluntari ne fac refilul la flascuri și de data aceasta primim apă pe săturate și ne grăbim să trecem șaua să apucăm să coborâm din creastă înainte să vină furtuna. Reușim! 

Pe drum ne întâlnim cu niște turiști la care le recomandăm să se întoarcă că urmează să vină vreme grea. Trecem și de lacul Știol, ne și realimentăm la ultimul punct de alimentare și începem coborârea cea mai tehnică și lungă din întregul traseu, coborârea ce duce direct spre Cascada Cailor. 

Totul merge ca pe val. Îi dăm și tare dar și în ritm de siguranță. Reușesc să am o cadență de peste 220 de pași pe minut și simt că totul merge uns. Picioarele încă sunt ușoare și nici nu-mi dau seama dar deja am trecut și de Cascada Cailor. 

Urmează tot coborâre, însă  foarte alergabilă, pe un fost drum forestier. Încet creștem ritmul și pe km 25 reușim să scoatem un pace de 4:53 min/km. Pe ultimii cincizeci de metri, cu părere de rău, depășim un alergător și terminăm toți trei în șir indian, eu, Mihai și Gabi. Am funcționat azi, ca o mașină unsă. Ne facem poze, ne zbenguim și dansăm pe muzica de la start, în alergare ușoară încă zece minute pentru a ne face cool-down-ul. 

 

Plini de endorfine, serotonine, dopamine ne simțim fantastic că am terminat sănătoși cursa. Chiar dacă nu a plouat, pe noi nu ne-a prins deloc furtuna, impermeabilii mei au respirat bine și s-au comportat excelent și pe vreme caniculară și în soare de cuptor. Aflăm că în creastă sunt alergători prinși de grindină și ne bucurăm când aflăm că în cele din urmă s-au întors cu toții fără probleme. 

 

Da, am alergat printre stele!!!

TrailRunning Academy - logo

Alătură-te!

Planurilor de antrenament,

sfaturilor de cursă,

comunității!

De pe blog.

Citește și:

Povestea lui Breban Sergiu de la Maraton Sevilla 2023

Nu întâmplător am ales Spania. E una dintre țările mele preferate, în special pentru gastronomie. Așa că maratonul a fost scuza ideală pentru a încerca toate felurile de tapas în zilele dinaintea cursei. Abia după cursă mi-am dat seama cât de prost ar fi putut merge asta, dar noroc că am stomacul puternic, de cal. I am Secretariat! Dar cum am petrecut foarte mult timp în restaurante, nu am avut timp să văd orașul. Am zis lasă că îl văd în timpul cursei. Da’ de unde. În timpul cursei nici măcar nu știam pe care parte a râului mă aflam. Vedeam doar linia verde. Sevilla e un oraș foarte fain, e în topul meu cu locurile din Spania pe care le-am văzut până acum. Așa că o să mă întorc cu siguranță. Poate nu la cursă, să apuc să și văd câte ceva. Dar maratonul Sevilla a fost o experiență reușită din toate punctele de vedere, o recomand cu drag oricui e interesat de Work (Run) & Travel!

Publicat pe Lasă un comentariu

Feedback post curse George Gherase

Devino membru activ TrailRunning Academy

Ai acces la toate articolele. Gratuit primele 15 zile. 

Feedback post curse George Gherase

Curse

George Gherase -Ultra Trail Snowdonia

UTMB COTE D’AZUR NICE

Detalii cursă

Data cursei : 2022-09-24
Distanța și diferența de nivel : 111 km , 5237 m +
Locul obținut: 261, 46
Timpul Realizat: 25h05min

Ce a funcționat la cursă?

- hidratarea și nutriția, sfatul lui Robert să ajung la fiecare CP cu flascurile goale de apă a ajutat enorm, am făcut întocmai și n-am avut nicio problema
- nutriția, gelurile Maurten au fost excelente
- organizarea CP-ului împreună cu logodnica a funcționat foarte bine, m-a ajutat să mă mișc foarte repede în CP-uri, m-a așteptat la fiecare CP asistat cu mâncarea mea preferată și cu tot ce mai aveam nevoie
- echipamentul , Hoka Speedgoat 5 au fost excelenți pe rocile dure specifice sudului Franței
- antrenamentul specific cu elevație pozitivă a ajutat decisiv, până la finalul cursei am reușit să atac toate urcările în ritm bun

Ce nu a funcționat // Ce probleme ai întâmpinat?

- organizatorii traseului au creat un bottleneck la începutul cursei în primul km prin punerea unei poteci înguste, ceea ce a dus la întârzierea cu cel puțîn o ora a celor mai mulți poziționați mai in spate la start inclusiv eu
- pe coborâre am simțit că pierd viteză comparat cu alți alergători, câștigăm pe urcare dar pierdeam pe coborâre

Ce facem la următoarea cursă, sau până atunci, pentru a evita problemele avute?

 o pozitionare mai buna la start
- antrenament mai intens pe coborare

Care a fost cel mai greu moment al cursei și cum ai trecut peste?

Nu am avut un moment greu, au fost mai multe momente și stări care apar la orice cursa dar peste care am trecut gândindu-mă la obiectivul principal, să termin cursa, no matter what.

Ce ți-ai spus când ai ajuns la jumătatea cursei, care era feeling-ul, starea ta generală?

 La jumătatea cursei am ajuns după cea mai lungă urcare și coborâre a traseului, cu ploaie și noroi pe jos, încât adidasul era plin de noroi înăuntru și faptul că logodnica m-a așteptat la CP cu hainele de schimb, cu adidași și ciorapi curați, practic mi-a dat un reset pozitiv și am continuat cursa de acolo cu picioarele uscate și calde.
Starea generală era bună, fără probleme deosebite.

Ce piesă de echipament nu o vei mai lua la următorul concurs, ce piesă de echipament a fost foarte utilă la acest concurs?

 Tot echipamentul a fost folosit și și-a îndeplinit scopul cu brio, Hoka Speedgoat 5 au fost excelenți pentru tipul de teren din sudul Franței, amortizare excelență, protecție superbă a varfurilor și unghiilor degetelor pe coborâre, aderența pe stânci chiar și când plouă, aderența chiar și când sunt plini de nămol. Am fost puțîn trist că trebuie să mă despart de ei la jumătatea cursei dar nu mai puteam merge cu ei fiind plini de noroi. Perechea de schimb a fost un Salomon Ultra Glide, cu care nu m-am împăcat la fel de bine, am alunecat cu ei de câteva ori pe noroi, am simțit colțurile pietrelor mult mai evident prin ei, și pe coborari am simțit dureri in unghii

Cât de mulțumit ești de procesul de antrenament până la cursă?

10

Cât de mulțumit ești de rezultatul obținut?

10

Povestea cursei

Am decis să merg la această cursa fiind în sudul Franței unde nu am ajuns niciodată, și era la suficientă distanță de cursa precedentă pentru a avea un antrenament corespunzător.
Robert a ajustat antrenamentul cu sesiuni de elevație pozitivă care s-au dovedit cruciale pentru a termină această cursa.
Cursa a fost una liniară, nu circulară, ceea ce a însemnat că a trebuit să fim duși cu autocarele, începând de la 3 dimineață, până la linia de start, care era situată la 111 km de Nișă, în adâncul munților din zona.
Ceva probleme organizatorice au dus la amânarea startului cu o ora și 7 minute, ceea ce a însemnat o ora în plus de așteptare în frig, emoții, plus o ora în minus de somn.
Norocoșii de noi, am prins fix în ziua alergării, a treia ploaie a verii din zona asta, și această ploaie măruntă nu a încetat pe 60% din parcursul traseului.
La start m-am poziționat mai în spate, crezând că nu va conta asta, că oricum pe traseu se așează în mod natural pozițiile între alergători, dar nu am luat în considerare faptul că organizatorii au pus încă de la începutul cursei o potecă single file, ceea ce a creat un ambuteiaj și o întârziere de o ora pentru mine așteptând să trec de acest loc.
În rest, am trecut prin CP-uri fără probleme, am mărșăluit prin ploaie, noroaie și stânci umede într-un ritm bun, nedescurajat de cele de mai sus.
Sfaturile lui Robert pentru organizarea la CP între mine și logodnica și-au spus cuvântul, amândoi am funcționat excelent, eu am comunicat nevoile mele și logodnica era pregătită dinainte cu tot ce aveam nevoie.
Din păcate, organizatorii au eșuat în a oferi un transport bun între CP-uri pentru echipele de suport, ceea ce a dus la frustrări, oameni rămăși prin munți fără transport. Din fericire, logodnica mea a reușit să ma poate susțînă la toate CP-urile stabilite între noi, ceea ce m-a ajutat enorm pentru a duce cursa la capăt, încurajările ei au fost decisive.
Norocul a fost că temperatura a fost foarte ok pe toată durata cursei în ciuda ploii, asta a ajutat foarte mult, fiind suficientă doar geacă waterproof care a ținut și de cald.
Schimbul de haine , adidași și ciorapi a ajutat enorm, parcă aveam alte picioare.
Nutriția cu geluri Maurten a funcționat până la km 70, după aceea nu am putut mânca nimic dulce, am savurat supă de tăiței caldă și sărată oferită în CP-uri.
Altfel, a fost prima cursa a mea de peste 100 km, sentimentul că nu se mai termină a fost pregnant începând de la km 80, nu înțelegeam cum mai vine încă un deal și încă un deal și nu se mai termină o dată cursa.
La finalul cursei, am avut ambiția să alerg pe ultimii 3 km de asfalt, eram deja la nivelul marii ajuns în Nișă în port și am găsit câteva resurse să pot alerga.
Și așa am terminat cei 111 km în 25 ore și 5 minute, cu răsăritul deasupra unui oraș superb numit Nișă.

Ultra Trail Snowdonia by UTMB

Detalii cursă

Distanța și diferența de nivel : 51 km, 3300 metri diferenta de nivel
Data cursei : 2022-07-02
Locul obținut: 188 la general, 34 la categorie de varsta

Ce a funcționat la cursă?

A funcționat excelent planul de nutriție stabilit cu Robert, gelurile Maurten și-au spus cuvântul, de asemenea și planul de hidratare a fost calibrat la perfecție, am plecat cu 1 litru de apă și am avut suficient cât să ajung la fiecare checkpoint( la o temperatura medie afară de 15-18 grade, dacă temperatura crește peste 20-25 grade, cred că trebuie suplimentat cu plosca rucsacului). A mai funcționat și echipamentul avut și decizia să alerg doar în tricou și pantaloni scurți încă de la începutul cursei deși temperatura la ora aceea era de 8 grade.
Planul de antrenament a funcționat cum trebuie și datorită diversității puse de Robert, am putut susține un ritm decent pe zonele de plat și de gradient moderat( urcare și coborâre).
Am ajuns la concluzia că acei gummy bears de la Haribo trebuie să existe în viață mea în fiecare rucsac pregătit pentru ultra runs, pe lângă ciocolată neagră topită printre nuci și alune, mi-au uns sufletul fix când aveam nevoie mai mare de încurajare emotionalo-psihologică.
Că să nu uit, pentru mine cea mai excelență decizie a fost de a folosi ciorapi cu degete Injinji, împreună cu crema anti frecat între degete toate astea băgate într-un extra fabulos Salomon Ultra Glide, care și-a făcut treaba cu atâta minune încât nu am nicio bătătură, nicio bășică, nicio unghie neagră, zero dureri de piele la tălpi și picioare.

Ce nu a funcționat // Ce probleme ai întâmpinat?

Nu a funcționat subsemnatul, a cărui vină este în totalitate pentru orice n-a mers cum trebuie.

În primul rând cel mai important lucru e că nu mi-am antrenat mușchii de la picioare suficient de mult pe urcări și coborari, și oricât am încercat eu să evit sala de sport, mi-am dat seama că nu am cum, trebuie să merg acolo pentru toate exercițiile specifice fiecărui mușchi.
Și din faptul de mai sus, a rezultat o deficiență majoră pe urcări și coborari.
Deși am început bine cursa și am ținut ritmul destul de bine pentru primii 20 km ( primii 50-70), la primul deal foarte abrupt am început să pierd teren și să fiu depășit de cei din spate.
Și asta nu ar fi fost o problema în sine dar din acest punct până la finalul cursei am fost depășit constant de alți alergători, depășit în orice fel de condiții, fie urcare, coborâre sau plat.
Și în toată perioada asta, de la km 20 până la final, am simțit că sunt cu mușchii la limita, mai mult nu voiau orice aș fi încercat să fac.
Altă problema majoră cred că a fost greutatea echipamentului, și e clar că sunt multe decizii de luat pentru a eficientiza greutatea totală, începând de la trekking poles, acum am unele de 300 grame în total, ori renunț de tot la ale folosi ori caut unele și mai ușoare.

Ce facem la următoarea cursă, sau până atunci, pentru a evita problemele avute?

Voi începe lucrul la sala de sport ptr picioare și trunchi, fără așa ceva nu cred că pot debloca următorul nivel la care aș putea fi.
Alt pas ar fi schimbarea echipamentului în ideea de al eficientiza, redus greutatea și numărul de lucruri luate la mine (fără schimbi de haine termice, baterie de rezervă , plosca de apă, etc)
Alt lucru care trebuie schimbat este nutriția, să fac un plan strict de ce, cum, cât, când mănânc, plus fără băuturi alcoolice cu o săptămâna înainte de cursă.

 

Care a fost cel mai greu moment al cursei și cum ai trecut peste?

Cel mai greu moment a fost după o lungă urcare interminabilă, cu ploaie, vânt și ceață, și chiar și când am ajuns în vârful muntelui, tot am simțit deznădejdea supremă, fiind cu ceva probleme la stomac, mâinile înghețate și față biciuită de vânt cu stropi de apă reci.
Am găsit un colț adăpostit cât de cât de vânt, m-am așezat, am deschis un baton de alune cu ciocolată care mi-a mai dat o liniuță la viață, între timp parcă începeam să simt și degetele și am zis să continui, stătusem deja 2 minute.

Ce ți-ai spus când ai ajuns la jumătatea cursei, care era feeling-ul, starea ta generală?

Sincer să fiu nu am știut niciodată unde și când a fost jumătatea cursei, de teamă nu m-am uitat niciun moment pe timp și kilometri, de frică să nu-mi spună că mai am 1000 km.
Dar starea mea generală era stabilă deși cu mușchii de la picioare foarte încordați, foarte împietriți și care cu greu voiau mai mult decât ritmul actual.
Dincolo de picioarele împietrite, nicio problema avută la nicio altă parte a corpului, fără probleme de respirație, și asta m-a ofticat cel mai tare, că doar mușchii de la picioare nu mă lăsau să merg mai repede.

Ce piesă de echipament nu o vei mai lua la următorul concurs, ce piesă de echipament a fost foarte utilă la acest concurs?

Nu voi mai lua plosca de apă, nici trekking poles, nici schimburi termice, nici protecții ptr pietre împrejurul adidasului, nici baterie de rezervă.
Geacă waterproof e de departe cea mai importantă piesă de echipament, bineînțeles pe lângă adidași și ciorapi.
Excelente bidoanele de apă Salomon, dintre care una dintre ele cu filtru de apă, bună decizie!

Cât de mulțumit ești de procesul de antrenament până la cursă?

10

Cât de mulțumit ești de rezultatul obținut?

9

Povestea cursei

La această cursa am ajuns într-un mod absolut firesc din dorința de a ajunge să concurez la UTMB cel puțin la cursa CCC.
De anul acesta schimbându-se metodă de selecție la UTMB, necesitatea de a avea acele running stones obținute la curse de calificare, cu ocazia această am ajuns la acest Ultra Trail Snowdonia by UTMB, singură cursa de calificare din UK, și cum eu locuiesc aici a fost un no brainer să mă înscriu.
Toate bune și frumoase, Robert mi-a spus să-mi organizez două ture de recunoaștere al traseului, câte o jumătate de traseu la fiecare tură.
Am făcut prima tură, mi-am selectat jumătate de traseu, am terminat și tură într-un timp foarte decent, așa încât mi-a dat o încredere falsă că pot duce tot traseul foarte ok și am luat decizia că tură a două nu o voi mai face acolo cu cealaltă jumătate de traseu( proastă alegere pentru că a două jumătate era de fapt cea mai grea).
Ajunși în prima seară a evenimentului în ziua în care avea loc startul la cursa de 165km, o vreme absolut oribilă, încât după 10 ore de la începerea cursei, organizatorii au luat decizia foarte grea dar înțeleaptă de a opri cursa, lucru ce m-a panicat teribil în ideea să nu cumva să anuleze și cursa mea de a două zi.
Din fericire bărbosul din văzduh a ținut cu mine și vremea a două zi a fost fără de ploaie sau cel puțîn așa vedeam cu ochii în dimineață respectivă.
La startul cursei am făcut ce face fiecare alergător, am spionat pe toți ceilalți să văd ce echipament au, ce adidași au, m-au făcut să mă îndoiesc de 200 de ori de alegerile personale dar în fine, am trecut și peste asta.
Pornește cursa, încerc să mă abțin în a alerga foarte tare, să nu mă consum prea timpuriu, deși menținând un ritm decent și aproape de plutonul fruntaș.
Fast forward 20 km mai târziu și un checkpoint, știam că vine un deal interminabil, cu multiple vârfuri false, un deal dintr-ăla nemernic care te amăgește că cică “gata boss, aici e vârful” da’ de unde?
Aici am început să pierd teren și să fiu depășit de cei din spate, situație care a continuat până la sfârșitul cursei.
După dealul asta nesfârșit a urmat o coborâre abruptă încât talpicii din adidași s-au strâns în față încât mă enervau la alergat( notă mentală, de lipit talpicii de talpa)
După coborârea asta, a urmat o altă coborâre pe o potecă prin pădure cu nămol până la genunchi, nămol că ciocolată, am zis că rămân acolo cu tot cu Injinji, Salomon și labele piciorului cu totul.
Am ajuns la checkpoint care mi-a mai dat o liniuță la viață după coborârea asta aprigă, m-am spălat pe picioare, adidași, ciorapi și am așezat talpicii, și aprovizionare full, știind că va urmă partea cea mai dificilă, o urcare de jos până în vârful muntelui, acea urcare la care nici nu vrem să ne gândim.
Pe la jumatea urcării, a început să plouă împreună cu un vânt rece de pe versant și ceață, absolut oribil, eu mă știu cu probleme de circulație la extremități, evident că mi-au înghețat degetele de nu le mai simțeam.
După o urcare lentă și chinuitoare, ajung în vârf total demoralizat și fără niciun chef să mai fac ceva( se adaugă un discomfort la stomac).
Fast forward după alte trei urcări și alte trei coborari de pe același munte din toate direcțiile posibile, am ajuns la coborârea finală, o coborâre lungă de 7 km.
Printre alte dorințe ascunse ce nu vreau să mai experimentez este să merg/alerg pe poteci montane cu lespezi cu diferența de nivel între trepte de juma de metru, e absolut chinuitor ptr picioare, plus potecile aranjate cu pietre de un diametru de minim 10-15 cm, îți fuge piciorul printre ele în toate direcțiile, nu știi cum să aterizezi piciorul pe așa ceva.
Și de aici începe o coborâre lentă pe zonele mai abrupte cu încercări de sprint pe zonele mai plane.
Dar ce mă oftic cel mai tare e faptul că doar mușchii de la picioare m-au ținut pe loc, că să fiu mai precis, mușchii utilizați la urcare, respectiv și mai ales cei pentru coborâre.
Cea mai mare lecție din acest run este să mă antrenez pentru coborari cel mai intens, vreau să pot să zbor la vale, precum îi vedeam pe cei care m-au depășit.
Finalul a fost frumos, a fost că o ușurare imensă a sfârșitului unui mare efort și a unei neputințe de a putea alerga mai repede fie pe urcare, fie pe coborâre.
Am tras multe lecții și multe concluzii și singur am ajuns la ideea că nu merge cu “ei lasă că merge și fără aia”, ei bine nu, trebuie disciplină de fier și antrenat absolut tot corpul, începând cu creierul.
Cu aceste lecții sper să atac altfel următoarele 3 luni care mă despart de alt eveniment UTMB din Nisa, la cursa de 100 km.

TrailRunning Academy - logo

Alătură-te!

Planurilor de antrenament,

sfaturilor de cursă,

comunității!