Publicat pe Lasă un comentariu

Cum îmi aleg cursa montană și cum îmi setez un obiectiv?

Trail-running-Bonneville-Shoreline-Trail-8907

[:en]Atunci când te înscri la o cursă, foarte mulți factori îți vor influența decizia de a rămâne dedicat planului de antrenament.

Pentru prima ta cursă montană ia în calcul un eveniment (cât mai) aproape de casă, unde te poți familiariza cu toate variabilele cursei și folosește-te de specificitatea antrenamentului pe care îl ai și pe care l-ai dobândit.

Continuă să citești Cum îmi aleg cursa montană și cum îmi setez un obiectiv?

Publicat pe Lasă un comentariu

Secretul „să urci rapid la deal”. Mers sau Alergare?

Alergare in panta

Secretul „să urci rapid la deal”. Mers sau Alergare?

Unele dintre cele mai populare întrebări printre alergătoriimontani sunt: tu alergi toate urcările sau pe urcarea de la Guțanu ai alergat? Cum reușești să alergi pe urcarea x sau y? Răspunsul e evident: antrenament dar mai e ceva în plus?

Alătură-te Tribului!

Te ținem la curent cu evenimentele importante din lumea alergări, te facem un alergător mai rapid, mai eficient cu informații la finalul fiecărei luni.

(mai mult…)
Publicat pe Lasă un comentariu

11 Piese de Echipament pentru Alergarea Montană

Echipament alergare montana

11 Piese de Echipament pentru Alergarea Montană

Robert Hajnal

Robert Hajnal

Sunt om de munte și am o viziune clară despre ce vreau să fac în viața mea. Îmi imaginez o lume în care fiecare om face sport și își pune pe primul loc sănătatea. Locul 2 UTMB in 2018, 862 ITRA points.

Astăzi îți povestesc despre cum să investești inteligent atunci când îți cumperi echipament pentru alergarea montană. Alegerea unui tip sau altul de echipament poate deveni un lucru costisitor, care să te facă să bagi mâna adânc în buzunar sau sub saltea.

Înainte de toate trebuie să îți mărturisesc că am o teorie: poți alerga pe munte cu ceea ce ai deja în casă dar asta nu înseamnă ca va fi cea mai plăcută experiență. 

Atunci când alerg îmi place să mă simt confortabil și că nu pot fi luat prin surprindere de către natură. Îmi iau echipamentul potrivit și adecvat condițiilor meteo.

Așa, ca să nu mă plâng când mă ud și mi se face frig. Că îs și eu un delicat. Desigur că poți alerga prin noroaie cu echipamentul de asfalt dar experiența este mult mai distractivă cu echipament gândit pentru alergarea montană. 

Pe lângă diferența clară în construcția adidașilor, alergarea montană necesită și alte piese de echipament specifice.

Întrebările de la care trebuie să pleci atunci când îți cauți echipamentul potrivit sunt:  

  • Cum pot alerga eu distanța respectivă (21km/42km) pe cont propriu?
  • Ce opțiuni am ca să îmi car mâncarea și apa?
  • Cum mă protejez de imprevizibil?

Ți-am făcut o listă cu 11 piese de echipament pentru alergarea montană pe care să le adaugi în dulapul tău de trail-macho.

Vestea bună e că mare parte din echipament are și scop secundar. Îl poți folosi și la alergarea pe asfalt, în drumeții și alte sporturi.

1. MÂNCAREA (GELURI, JELEURI, FRUCTE CONFIATE, BATOANE, SANVISH-URI, ALUNE) 

Alergarea montană este exemplul perfect de a mânca pe fugă și a fugi pentru a mânca. Dacă tot cari cu tine un rucsac, de ce să nu ai la tine tot ce-ți trebuie pentru a-ți satisface poftele? Ia cu tine alimente ușor digerabile și ușor de mestecat.

Evită batoanele care se mestecă greu. Îți vor îngreuna respirația și vei simți că te sufoci. 

TESTEAZĂ! Ăsta e cuvântul cheie înainte să participi la o competiție. Mâncarea trebuie testată la antrenament, la alergările lungi pe care le ai în planul de antrenament pentru concursul respectiv. 

Cu cât e mai apropiată de starea lor naturală cu atât mâncarea îți va face mai bine.

2. TRUSĂ MEDICALĂ – Piesa de echipament pentru alergarea montană care lipsește din mulți rucsaci

Depinde foarte mult de spiritul tău de aventură și cât de departe vrei să te aventurezi. Trusa medicală e necesară în echipamentul pentru alergarea montană, chiar ai pus în ea doar lucrurile de bază. Niște leucoplast, șervețele, tifon, cremă solară, balsam de buze sunt întotdeauna folositoare. Aici poți adăuga și folia de supraviețuire pe care o poți folosi în condiții extreme pentru a te încălzi sau a-ți face un adăpost.

3. BUFF

Renunță la bandana veche din bumbac și alege un buff din material tehnic. Poate fi folosit ca bandană pentru cap, căciulă, acoperitoare pentru față. Te protejează de soare, transpirație, vânt, frig. E o piesă foarte versatilă de echipament pentru alergarea montană.

Alege un model care să te scoată în evidență. Fii îndrăzneț în alegere!

4. BEȚE / Trekking polls.

Alergarea montană cu bețe depinde foarte mult de teren și de tehnica ta. Pentru concursurile cu diferență de nivel mică (ex. Semimaraton Intersport) sunt doar greutate în plus. Dar dacă trebuie să te confrunți cu un “monstru” de cursă unde urci altitudinea unui Everest, bețele te pot ajuta să-ți menții echilibrul pe coborâri și te pot propulsa și la urcare, folosindu-ți puterea brațelor tale. E o piesă de echipament pentru alergarea montană pe care eu o consider destul de opțională.

Pentru că dacă nu ai o tehnică potrivită, nu-ți recomand să le folosești. Vei simți că mai mult te vor încurca. Bețele de trekking sunt puțin diferite de cele de schi dar nu foarte diferite. Există bețe fixe și bețe pliabile. Cu priză detașabilă și cu priză normală. 

Testează înainte de a le lua în cursă și vezi dacă ți-i mai confortabil cu sau fără ele.

5. ȘOSETE

Șosetele (înalte sau joase, cu compresie sau nu) sunt o parte de echipament pentru alergarea montană care cu siguranță îți vor crește confortul și îți vor preveni bășicile. Te vor proteja când îți va intra nămol/nisip în adidas.

Și crede-mă că vei avea din plin. Îți recomand șosetele de culoare închisă din lână și merino.

6. GAITERE

Știai că principalul motiv pentru care se abandonează la un ultramaraton sunt bășicile? 

Noroiul, nisipul, zăpada sunt unele dintre principalii factori care pot cauza asta și te pot scoate din cursă. De aceea, la un ultra consider că gaiterele sunt obligatorii ca parte de echipament pentru alergarea montană.

Alege un model care se ți potrivește cel mai bine. Cele mai mici sunt bune pentru a nu te supraîncălzi într-o zi caniculară.

7. RUCSAC-UL/VESTA DE ALERGARE ȘI SISTEMUL DE HIDRATARE 

Organismul uman are 3 funcții prioritare. 

  1. Termogeneza – adică reglarea unei temperaturi constante, față de mediul exterior;
  2. Hidratarea – păstrarea unei osmolarități ridicate a sângelui;
  3. Alimentarea – oferirea de nutrienți organelor pentru furnizarea de energie;

Aceste funcții sunt interconectate. Dacă nu funcționează funcția nr. 1 nu vor funcționa nici funcțiile 2 și 3.

Aici e o decizie cheie. Încearcă să ai un rucsac cu multe buzunare care să-ți ofere posibilitatea să ai totul la îndemână (ex. mâncare, bidoane). 

Personal prefer rucsacii de hidratare fără camelback în al meu echipament pentru alergarea montană. Acest tip de rucsac îmi oferă posibilitatea să am acces la bidonul de apă foarte rapid (dar să nu fie plasat în față, că mi se pare că bălăngăne).

8. BIDON-UL DE MÂNĂ

Il recomand doar când distanțele de alergare sunt mai scurte, traseul îți e foarte bine cunoscut și te vei întoarce de unde ai plecat în maxim 2 ore. Îți poți lua un singur bidon pe care să-l ai atașat la o centură de alergare. 

Însă, ai grijă, că pe munte poți fi luat prin surprindere foarte ușor.

9. MĂNUȘI

Chiar și în lunile caniculare vremea, la munte poate fi atât de rea încât să ai nevoie de mănuși. 

Te ajută să ai priză mai bună pe stâncile reci, și să îți menții căldura corporală. 40% din căldura corpului se pierde prin extremități. Dacă ai mănuși, căciulă, șosete de calitate poți scăpa de frig și chiar și de degerături.

10. GEACA DE PLOAIE

Condițiile meteorologice se pot schimba instantaneu la munte. De aici și zicala „Ești schimbător ca vremea”

Totuși mai există o zicală „Nu există vreme rea ci echipament nepotrivit”. Geaca de vânt și ploaie este o piesă de echipament obligatorie la aproximativ toate competițiile de alergare montană. Alege una rezistentă la apă, în care pielea poate respira și care blochează vântul. Gluga ar trebui să fie un fel de bonus.

11. ADIDAȘII pentru alergarea montană

Of, Doamne, cât putem dezbate pe subiectul ăsta! Îți spun din experiență că nu există adidașii perfecți. Însă poți adapta adidașii în funcție de nevoile tale și de natura terenului existent. De exemplu, există concursuri foarte alergabile cu 0 porțiuni tehnice. Și concursuri cu aproape 0 porțiuni alergabile și extraordinar de multe porțiuni tehnice.

Pentru concursurile tehnice ai nevoie de adidași foarte reactivi. Care să-ți permită să calci foarte repede, să îți schimbi centrul de greutate de pe un picior pe altul foarte repede. Îți recomand ceva cu talpa joasă dar totuși cu ceva amortizare. Salomon S-lab sunt potriviți, Mutant și Bushido de la La Sportiva.

Talpa depinde foarte mult de natura terenului. Pe teren cu noroi și zăpadă alege ceva cu aderență mai mare iar pe teren alergabil, alege ceva care îți oferă mai multă protecție (talpa moale).

Toate perechile. Da toate. Alege-le cu un număr mai mare. Așa vei evita să îți înnegrești unghiile.

EVITĂ SĂ FACI GREȘELI

GREȘEALA MEA cea mai mare a fost să-mi cumpăr adidași ficși iar după 100 de kilometri unghiile mele nu erau foarte fericite.

A doua greșeală a fost că nu m-am echipat bine când am purtat în cursă de 100 de km  pantaloni scurți, tricou și geacă de ploaie de calitate foarte slabă. Drept urmare, când a plouat cu grindină în timpul cursei, am cam înghețat. Am scăpat cu viață, după cum se vede, dar am suferit pe cinste în ziua respectivă.

În consecință, acum adaptez echipamentul în funcție de condițiile meteo și de condițiile cursei. Nu e niciodată standard. Totuși, prefer să fiu bine echipat și să nu fiu luat prin surprindere de forța naturii. 

Organizatorii acoperă foarte bine aspectul ăsta impunându-ți echipament obligatoriu la competițiile de alergare montană.

La final te sfătuiesc și pe tine. Evită să fii surprins/ă în alergările tale pe munte.

Protejează-te!

Pam Pa

Share on facebook
Facebook
Share on email
Email

Ultimele 3 Articole:

Participi la o competitie și cauti un plan de antrenament?

semimaraton | maraton|ultramaraton

Publicat pe Lasă un comentariu

4 Greșeli de Antrenament pe care le fac Ultramaratoniștii

Greseli Ultramaraton

[:ro]Lumea ultramaratonului se schimbă. Oamenii încep să fie mai atenți cu antrenamentele lor și realizează că dacă fac lucrurile care trebuie făcute, până la eveniment, își vor oferi cea mai bună șansă către succes. Continuă să citești 4 Greșeli de Antrenament pe care le fac Ultramaratoniștii

Publicat pe Lasă un comentariu

Nutriție pentru alergători: alimentația înainte de antrenament

Nutriție alergători 2

Nutriție pentru alergători: alimentația înainte de antrenament

La capitolul nutriție pentru alergători, cât și ce mănânci înainte, în timpul și după antrenamentul de alergare poate avea un efect major asupra performanței și recuperării. Așa că e de folos să fii smart și să ai o strategie cât mai bună și pentru alimentație, nu doar pentru tipul și numărul antrenamentelor.

Alătură-te Tribului!

La finalul fiecărei luni trimitem un newsletter care te ține la curent cu evenimentele importante din lumea alergării, îți oferă idei de antrenament și te motivează pentru următoarea ta competiție.

Nutriție pentru alergători: Când mănânc înainte de antrenament?

Poți consuma o masă mai consistentă înainte cu 2-4 ore de antrenament. Iar dacă încă îți este foame, mai poți mânca ceva cu 30-60 min înainte (aproximativ 100-300kcal). Important este să lași suficient timp pentru digestie, pentru că o masă prea consistentă, consumată prea aproape de antrenament, te va face probabil să te simți incomfortabil în timpul alergării. Probabil balonat și letargic, pentru că organismul tău va lăsa baltă digestia și se va concentra să furnizeze energie mușchilor.

Cu căt mănânci mai aproape de antrenament cu atât mai mică ar trebui să fie porția de mâncare. Dacă mănânci cu 4 ore înainte, poti avea o masă mai mare – în jur de 400-700 kcal (aproximativ 10kcal /kg corp – > pentru o persoană de 60 kg, asta va însemna 600kcal).

Dacă mănânci cu 2 ore înainte, porția trebuie să fie redusă la aproximativ 200-300kcal. Ideea este că ar trebui să te simți comfortabil la începutul alergării, nici prea plin dar nici flămând.

Totul depinde de momentul când planifici să faci antrenamentul. Dacă, de exemplu, alergi după muncă, pe la 5-6 poti să ai un prânz mai consistent și o gustare (100-300kcal) cu 30-60 minute înainte.

Nutriție pentru alergători: Ce mănânc înaintea unui antrenament?

Farfuria ta ar trebui să arate așa:
• 1/3 carbohidrați (orez brun, paste, ovăz..) -> furnizează energie și previne oboseala
• 1/3 fructe și/sau legume -> sursă de vitamine și minerale
• 1/3 proteine (carne slabă, peste, ouă, tofu, fasole, linte..), și o cantitate mai mică de grăsimi bune (aproximativ de mărimea degetului tău mare – avocado, nuci, semințe, ulei de măsline) -> încetinesc puțin digestia și absorbția de carbohidrați, ceea ce ajută la o creștere treptată a nivelului de zahăr din sânge.

Nutriție pentru alergatori: cum arată proporția limentelor din farfurie

 

Nutriție pentru alergători: Proporția alimentelor din farfurie

Micul dejun:
• Ouă cu avocado și pâine prăjită
• Porridge cu lapte, fructe de pădure, câteva nuci sau o linguriță de unt de migdale

Ouă cu avocado și porridge cu lapte și fructe de pădure, nuci și semințe

 

Nutriție pentru alergători: micul dejun

Prânz sau cină
• Orez brun cu somon și brocoli
• Cartof copt în coajă cu fasole și salată cu ulei de măsline

Orez brun cu somon și brocoli; cartof copt în coajă cu salată și ulei de măsline - nutriție pentru alergători la prănz sau la cină

 

Nutriție pentru alergători: prânz sau cină

Snack:
• Sandwich cu unt de arahide și banană

Smoothie
1 mână mix de fructe uscate și nuci
1 baton de cereale

Snack și smoothie: nutriție penttu alergători

 

NUtriție pentru alergători: snack și smoothie

Nutriție pentru alergători: Ce să eviți?

  • mâncărurile prăjite sau cu conținut prea mare de grăsimi pentru că încetinesc mult digestia
    și s-ar putea să te simți incomfortabil în timpul alergării
  • alimentele cu mult zahăr și făină albă (pâine albă, prăjituri sau biscuiți) – ridică nivelul de glucoză din sânge prea rapid și rămâi repede fără energie.

Câtă apă se poate bea înainte de antrenament?

Este important să te hidratezi corespunzator mereu, în special înainte de a face efort. Dacă pornești deja deshidratat, este destul de dificil să mai recuperezi în timpul antrenamentului. O hidratare corespunzatoare te va ajuta să performezi la capacitate maximă în timpul antrenamentului.

Când?

Începe cu 4 ore înainte de antrenament. Bea câte puțin și des.

Cât?

Experții recomandă 5-10ml /kg corp cu 4 ore înainte (asta înseamnă 300-600ml pentru o persoană de 60 kg). Cea mai bună și simplă metodă de a afla nivelul de hidtatare este să-ți verifici culoarea urinei ☺Galben pai este culoarea pe care ți-o dorești.

 

Testul de culoare al urinei pentru nivelul de hidratare

O pierdere de apă de 2-3 % din totalul greutății tale este considerat deshidratare. Alergătorii de elită pot suporta o scădere mai mare, de până la 4%, dar asta înseamnă pentru ei o temperaturăa corpului mai ridicată și puls ridicat.

Mai mult de 5% pierderi -> dureride cap, amețeală, crampe musculare, și dificultate de respirație.

Nu este ok nici o cantitate prea mare de apă. Este posibil să te suprahidratezi și să diluezi sărurile din organism.

Ai un plan de antrenament?

Antrenează-te după un plan personalizat. Află mai multe …

Nutriție pentru alergători: Electroliții

Electroliții se pierd prin transpirație, dar nu este necesar să suplimentezi pentru alergări mai scurte de 2 ore decât dacă este foarte cald, umiditatea din aer este foarte ridicată și transpiri abundent. Poți lua necesarul de electroliți în mod natural din mâncare,sau poți consuma băuturi speciale.

Ce mănânc și ce beau dacă ies la alergat dimineața devreme?

Hidratarea este esențială pentru că pierzi lichide pe timpul nopții –apă ar trebui să fie suficient.

Pentru alergări mai scurte de 1 oră și nu foarte intense, este ok să alergi dimineața pe stomacul gol. Pentru alergări mai lungi sau mai intense poți să îți planifici o masă mai mică bazată pe carbohidrați (banană, păine prăjită cu miere sau dacă nu funcționează solidele pentru tine dimineața la prima oră, poți încerca un smoothie sau un suc de fructe diluat ( ½ suc și ½ apă).

O altă opțiune este să mănânci ceva mai consistent cu o seară înainte ca să îți umplii rezervele de glicogen. Dacă te pregătești pentru un maraton sau chiar ultramaraton, unul dintre antrenamentele importante pe care trebuie să le faci este să exersezi alergarea în timp ce mănânci sau imediat după ce ai mâncat.

Share:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on linkedin
LinkedIn

Alte articole:

Testare cadriometabolica in alergare in Loughborough

Cunoașterea de sine in alergare

Despre calatoria mea in Loughborough la cel mai important centru universitar pentru testarea cardio-metabolica, vo2max, lactate treshold, analiza transpiratiei si alte povesti

Publicat pe Un comentariu

Cum mi-a îmbunătățit procesul de antrenament un antrenor de alergare

Why to have a running coach - Diversity Skimo
Devino un atlet mai puternic, mai în formă, în mai puțin timp, cu risc minim de accidentare.

Cum mi-a îmbunătățit procesul de antrenament un antrenor de alergare

Începând din decembrie 2021 am ales un antrenor cu care să colaborez pentru un proces eficientizat. Cum am ajuns la el? Ce plusuri mi-a adus un antrenor? Ce este și ce nu este un antrenor? De ce ar trebui să faci și tu pasul acesta, voi detalia în acest articol.

Prima amintire o am despre mine, în alergare, în curtea școlii. Primul concurs de alergare a fost acum 10 ani, în Retezat, 28 de kilometri cu 2200 diferență de nivel. A fost dureros, dar m-a prins sportul acesta al suferinței, chiar dacă mi-am spus că nu voi mai face asta niciodată. De atunci până în prezent, am luat startul la peste 50 de competiții de alergare pe diferite distanțe și diferite suprafețe. La unele m-am descurcat chiar bine, mai ales la cele din „nișa mea” de ultramaratoane de peste 100 kilometri, pe munte.

În tot acest timp, mi-am structurat singur planul de antrenament, mi-am ales singur competitiile și am avut dorința continuă de a-mi îmbunătăți procesul, atât de a concura, cât și de a mă antrena. 

Cred că o schimbare la ceva timp este binevenită, mai ales că alerg de fix 10 ani.

Începând din decembrie 2021 am ales un antrenor cu care să colaborez pentru un proces eficientizat. Cum am ajuns la el? Ce plus-uri mi-a adus un antrenor? Ce este și ce nu este un antrenor? De ce ar trebui să faci și tu pasul acesta, voi detalia în acest articol.

Eu nu aș fi făcut pasul acesta nici în 100 de ani. Îmi spuneam „doar nu o să știe altcineva ce e mai bine pentru mine”, mai ales că fac asta de atâta vreme.

Ce-mi spuneam de fapt este că nu sunt pregătit de un astfel de angajament și nu aș vrea să dezamăgesc pe cineva în procesul meu de antrenament și de concurs. Că este dreptul meu să aleg când să sufăr la alergări sau când să-mi iau o zi de pauză. Spoiler alert! Chiar dacă acum am un antrenor, încă am acest drept și am mai multe zile de pauză decât mi-aș fi acordat eu mie.

La alergare în Tășuleasa Social cu Cristi Bilegan
La alergare pe dealurile Tășuleasa Social cu Cristi Bilegan

Cum am decis să am un antrenor de alergare și 

cum l-am ales?

Eram în București pe masa de masaj a lui Mihai. În stânga mea, pe altă masă de masaj, Florin, un triatlonist, povestește despre antrenamentul lui de biclă din ziua aceea. Cadență, watts, puls, părea foarte totul foarte precis. L-am întrebat cine îi e antrenor și mi-a spus că el are un plan de antrenament de pe Training Peaks pe care-l urmează.

Atunci când ne-am cunoscut, printre primele conversatii pe care le-am avut cu Maria despre alergare a apărut întrebarea dacă am sau nu antrenor. I-am spus că nu și că prefer să-mi fac singur planul de antrenament, și, cu lipsă de modestie, i-am spus că, dacă am luat câteva podiumuri, înseamnă că sunt bun la asta. Mi-a confirmat că sunt bun la asta (ego boost), dar mi-a zis și că totuși poate ar trebui să am pe cineva care mă ghidează și care mă motivează. 

În plus, mi-a spus că eu ar trebui doar să alerg și să nu-mi mai bat capul (și) cu asta. Că e ușor să fii biased când vine vorba de planul tău de antrenament, că e mai ușor să faci un plan potrivit pentru alții, dar mai greu să-ți faci ție propriul plan și să-l urmezi întocmai. Deșteaptă fată. Acum, îi dau dreptate.

Această discuție a fost o discuție recurentă între noi, mai ales în zilele în care ziceam „azi o las mai moale că nu mă simt pregătit de un antrenament intens” și aceste zile erau din ce în ce mai dese în ultima vreme. 

Anul 2021 a fost un an plin de competiții pentru mine, însă un an ce putea a fi mai bun în antrenamente. După MIUT unde am luat locul 5 mi-am spus că trebuie să fac un alt pas către înainte, ca să mă lupt pentru un loc pe podium (top 3) la fiecare ultramaraton la care iau startul. Ascultând sfatul Mariei, amintindu-mi de discuția cu Florin, mi-am spus că pentru următoarea competiție, îmi voi lua un plan de antrenament pe care-l voi urma cu sfințenie de pe TrainingPeaks.

După vreo două ore de scroll printre planurile de antrenament, găsesc un plan potrivit pentru nevoile mele. „Plan de antrenament de 16 săptămâni cu 18-20 de ore de antrenament pentru competiții de 100 de mile, pe munte. Suna foarte potrivit pentru ce aveam eu nevoie.

În plus, îmi plăcea cum arăta săptămâna „demo” ce o poți vedea în TrainingPeaks. Era foarte bine structurată și-mi împărtășea din principiile pe care le consideram eu sănătoase. Suficient volum, suficientă intensitate, suficientă recuperare. Nici prea mult, nici prea puțin din fiecare.

Planul nu era însă perfect pentru mine. 

Era de 16 săptămâni, iar până la Transgrancanaria mai erau doar 12 săptămâni. Cumpăr planul și îi dau un email antrenorului care a făcut planul de antrenament să îl întreb cum ar trebui adaptat planul pentru Transgrancanaria, să tai din primele săptămâni, să tai din săptămânile de volum, ce să tai, cât să tai, cum să tai? Nu m-aș fi gândit și eu că poate trebuie să adaug una-alta.

Antrenorul îmi răspunde la email, mă felicită ptr UTMB și-mi spune că mă cunoaște și că ar putea să-mi restructureze planul, dar în același timp, că dacă sunt interesat putem începe o colaborare în care el să-mi supervizeze procesul de antrenament. În plus, îmi poate face și un discount de 50% pentru prima lună. 

Am stabilit un call după MIUT și am fost prins. 

Antrenament lung pe bandă pe timp de iarnă. De fapt un Uptempo ce mi-a dat încredere că pot să fac un maraton sub 2h:30.
Prima alergare lungă a anului în pregătire pentru Transgrancanaria.
Cea mai lungă alergare a anului înainte de Transgrancanaria. O alergare ce eu nu aș fi făcut-o atât de devreme în an, dar ale cărei beneficii le-am simțit la Transgrancanaria reușind să am un finish în forță
Între Transgrancanaria și Istria aveam o altă alergare de 6 ore, am preferat să urc de 6 ori în Postăvaru, pe schiuri de tură păstrând specificul antrenamentului. Chiar dacă nu a fost alergare a fost o zi solicitantă.

Cu ce plusuri a venit un antrenor de alergare?

Testare. Consecvență. Diversitate. Volum. Focus. Recuperare. 
Atenție la detalii. Progres.

Cel mai mare plus pe care l-am resimțit de când am un antrenor este că pot să împărtășesc cu cineva reușitele, momentele dificile, un plan de cursă, un plan de nutriție. Am pe cineva în această călătorie care privește în aceeași direcție, cu aceeași viziune. 

Testare. După o săptămână de recuperare cu alergări ușoare după MIUT și stabilit obiectivele pentru 2022, planul a început cu testări de alergare pe plat, pe bandă cu înclinație și cu o testare a forței. Pentru că era finalul sezonului și pentru că mâncasem multe pastel del nata în Madeira, prăjituri cu portocală și sandviciuri cu ouă, încă de la început m-am simțit greoi și ieșit din formă. Nu m-am descurajat, știind că dacă mă țin de treabă, este foarte greu să cobor mai jos decât atât. „The only way is up”, mi-am spus. 

Treadmill 30min Test
Test de 30minute cu 15% pe bandă, la începutul colaborării

 

Consecvență. M-am ținut de treabă mai mult decât aș fi făcut-o dacă mă antrenam singur. Am ieșit mai des, chiar dacă nu aveam chef, ceea ce e din start un bonus. 

Și nu pentru că mă urmărea cineva și simțeam că trebuie să-i dau socoteală, ci pentru că odată făcut pasul acesta, trebuia să-mi asum procesul. Dacă făceam aceleași lucruri ca până atunci,voi fi avut parte de aceleași rezultate. Chiar și Andrei a rămas surprins că mă vede la sală, pe seară, după un antrenament de alergare, ziua.

Diversitate.  Am alergat pe pistă, pe trail, pe bandă, pe șosea. Am făcut schi de tură. Am folosit vesta cu greutăți, am pedalat pe trainer, am fost la sală. În toată această perioadă de 4 luni am făcut toate acestea fără să simt că pierd din distracția ce mi-o oferă iarna, fără să simt că mă antrenez prea mult sau că mă accidentez. 

UpTempo pe pista de alergare. Chiar dacă alerg ultramaratoane e bine să păstrez câteva antrenamente în care pace-ul este mai crescut față de alergările pe trail. 

 

Volum. Nu doar că m-am antrenat mai mult, că a fost mai distractiv, dar am și făcut alergări mai lungi în această perioadă a anului, față de cum aș fi făcut de unul singur. 

Focus. Fiecare antrenament a avut scopul lui precis și ceasul Coros Vertix2 îmi confirma că obiectivul antrenamentului a fost atins. 

Recuperare. Deseori antrenorul m-a informat că trebuie să mă recuperez în ziua respectivă sau să nu trag prea tare sau prea mult. Îmi amintesc că la primele ieșiri cu vesta cu greutăți alergam pe coborâre și antrenorul mi-a spus să nu mai fac asta. Sau când aveam sesiune de pedalat pe trainer, o făceam prea intensă, însă antrenorul mi-a spus să o las mai moale și să trag când trebuie.

Atenția la detalii. După TGC am fost pus în situația practică de a-mi nota ce a mers bine, ce a funcționat, ce nu a funcționat și ce pași ar trebui să facem pentru a îmbunătăți procesul de dinaintea cursei. Pentru Istria am ținut cont de aceste aspecte și sper la un rezultat îmbunătățit.

Progres. De la primul test până la ultimul test de acum câteva zile, progresul nu a încetat să apară. Atât în viteză, forță, cât și în percepția mea asupra efortului. Atâta vreme cât avem progres de proces sau de rezultat, eu sunt încântat și „mai bine” se poate mai tot timpul. 

Ce face și ce nu face un antrenor de alergare?

Un antrenor nu te va scoate din casă, dar dacă ești o persoană care se simte motivată atunci când e supravegheată, atunci acest serviciu s-ar putea să fie pentru tine. Să știi că multe persoane simt nevoia unui antrenor ca să fie mai motivate, să dea randament și să comunice despre antrenamente și obiective. 

Un antrenor nu te va certa pentru că nu ai ieșit la o alergare, ci îți va înțelege motivul.

Un antrenor îți va adapta planul de antrenament nevoilor tale și momentelor neprevăzute. 

Un antrenor îți înțelege „luptele” prin care treci, te motivează să le depășești.

Sub nicio formă un antrenor nu ar trebui să te pedepesească. El este alături de tine, împărtășește cu tine acest proces. Un antrenor vede potențialul ce-l ai, nu se rezumă la pasele negative care sunt trecătoare. 

Un antrenor îți (re)dă încrederea în tine.

După 16 săptămâni de antrenament, cu câteva zile înainte de startul cursei, îi mulțumesc Mariei că a rămas la ideea de a avea un antrenor și că m-a motivat să fac acest pas.

Cu câteva zile înainte de 100 de mile, mă simt mai în formă, mai motivat și mai pregătit ca niciodată pentru a alerga cu succes această distanță.

Și este bine pentru că, deși nu am fost niciodată singur în asta, acum am (și) o altă persoană cu mine cu care să împărtășesc această călătorie.

Ți-a plăcut ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră din antrenamente, din timpul concursului și de după, când scriem aceste articole. 

Alergător cu alergător, vom strânge o comunitate care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor celorlalți alergători prin proprile povești, despre cum ne antrenăm, cum concurăm, cum relaționăm, cum îi putem schimba pe cei de lângă noi prin sport.

De pe blog.

Citește și:

Testare cadriometabolica in alergare in Loughborough

Cunoașterea de sine in alergare

Despre calatoria mea in Loughborough la cel mai important centru universitar pentru testarea cardio-metabolica, vo2max, lactate treshold, analiza transpiratiei si alte povesti

Publicat pe Lasă un comentariu

Sodiul: un micronutrient esențial în alergare

Sare_Clorura de Sodiu

Sodiul: un micronutrient esențial în alergare

Sodiul este principalul ingredient ce ne aduce surplus de minerale care ajută mușchii să se contracte, ajută la trimiterea semnalelor neuronale în întreg corpul și reglează echilibrul de lichide pentru a preveni deshidratarea – lucruri ce trebuie luate în seamă de sportivii ce vor îmbunătățirea performanței.

Sunt mereu în căutare de nutrienți fancy, la substanțe legale mă refer, care să mă facă un mai bun alergător. Uneori, însă caut ceva de care corpul meu nu are nevoie de fapt. Încerc cele mai cool substanțe de pe piață (Arginină, beta-alanină, cordyceps, maca și multe altele) dar uit cu desăvârșire de nutrienții de bază de care are nevoie corpul meu. Unul dintre acești micronutrienți este Sodiul, cel care se regăsește în sare (NaCl).

De exemplu, dacă ești pe patul de spital și ai o perfuzie, în ea se va găsi, în principiu, ceva care să te hidrateze, ceva care să te hrănească și ceva care să-ți păstreze echilibrul între acestea două. Apă, glucoză și electroliți. Hai să nu ne gândim chiar atât de departe, dar dacă te uiți după un maraton în oglindă și te simți mândru de tine, realizezi că ai peste tot foarte multă sare. Că ai transpirat și te-ai demineralizat.

Dacă ai eliminat din dieta ta alimentele procesate care sunt bogate în sare (NaCl), bei apă cu desăvârșire și alergi maratoane, sunt convins că ar trebui să ai un surplus de sodiu în dieta ta. Există și o versiune mai bună a sării iodate, cea pe care o folosești de zi cu zi, și pe care o poți înlocui, dar ajungem și acolo. 

Sodiul: Știai că?

  • Sarea este cea mai bună substanță pentru îmbunătățirea circulației, cel mai bun vasodilatator;
  • Ajută la menținerea unei temperaturi scăzute a corpului – „te răcește”;
  • Sarea ajută la reducerea ritmului cardiac;
  • Scade șansele de a face crampe;
  • Sindromul de supra-antrenament, oboseala, apar în momentul în care nivelul de sodiu din țesuturi este foarte scăzut;
  • Cei care consumă cofeină au pierderi și mai mari de sare;
  • Lipsa de sodiu din organism poate duce la dependență de zahăr și droguri. De asta ar trebui urmărit aportul în dietă în funcție de ceilalți macronutrienți: carbohidrați, proteine, lipide;
  • Lipsa de sodiu poate duce la osteoporoză;
  • Dietele scăzute în sodiu pot duce la deficiențe de calciu și magneziu;
  • Sodiul permite vitaminei C să ajungă la creier;

Dar nu este consumul mare de sodiu dăunător?

De circa 8000 de ani, pentru a ne conserva mâncarea și înainte să existe frigidere, foloseam sarea. Asta a făcut ca aportul de sare din trecut să fie uriaș față de cantitatea de sare din dieta noastră actuală. 

Cele mai importante studii existente pe piață demonstrează că o creștere în cantitatea de sodiu duce la scăderea șanselor de a face boli cardio-vasculare. 

Iar dacă am împărți o foaie de hârtie în două și am pune pe o coloană lucrurile rele cauzate de surplusul de sodiu și pe cealaltă lucrurile rele / bolile / deficiențele cauzate de o dietă săracă în sodiu, am merge la solniță și am lua o mică înghițitură de sare ca să fim siguri că avem suficient sodiu pe ziua respectivă.

De ce este Sodiul stigmatizat dacă e bun pentru sănătatea noastră?

E incredibil cum am ajuns să blamăm sarea, acest ingredient care poate să fi răspunsul și nu cauza unor boli. 

Prin anii 70, în America, a apărut un ghid cu 6 puncte pentru reducerea colesterolului. Printre sfaturile furnizate se număra și reducerea cantității de sare din alimentație, stabilindu-se o limită maximă de 2500 mg de sodiu / zi. Acest mit că sarea ar fi dăunătoare s-a perpetuat fără a avea suport științific solid, fără ca cineva să facă studii pe oameni timp îndelungat și să tragă o concluzie.

Ai un plan de antrenament?

Antrenează-te după un plan personalizat. Află mai multe …

Care e cantitatea minimă, optimă și maximă de cât de mult sodiu ar trebui să consum?

Fiecare micronutrient esențial poate fi consumat în diferite cantități. Doza minimă, optimă și supradoză. 

  • Circa 300mg de sodiu / zi sunt suficiente ca să nu mori; 
  • Aproximativ 2000-3000 mg/ zi de sodiu (1 linguriță) reprezintă doza optimă pentru un adult mediocru. Dar cine mai e mediocru în ziua de astăzi, când suntem cu toții speciali, mai ales că alergăm atât de mult. 
  • Eu aș mai adăuga la cele 3000 mg câte 5000mg la fiecare doi litri de apă consumați. Dar asta e o cifră aproximativă și s-ar putea să ai nevoie de mai mult. E important de știut că nu există cazuri de supradoză de sodiu pentru că rinichii au un termostat de reglare a nivelului de sodiu și îl elimină, automat prin urină.
Pentru a ști exact cât sodiu consumi per oră de efort fizic poți face teste specifice care presupun luarea de sânge sau monstră de transpirație. Dar poți face și un test empiric, răspunzând unei serii de întrebări, ca să ai o idee cât de mult sodiu și alte minerale ai nevoie în dieta ta actuală.
 

Ce tip de sodiu ar trebui să consumăm? 

În primul rând trebuie să îți spun, sincer, că dacă ai mereu poftă de ceva sărat nu e un lucru rău. E un bun indicator al faptului că îți lipsește sodiul din organism. Iar lipsa sodiului va duce foarte curând la alte probleme.  Una dintre cele mai bune surse de sodiu este sarea celtică și sarea de himalaya.

Ceea ce e tare, e că nu poți consuma prea multă sare pentru că vei avea un răspuns din partea corpului. Dr. James Dinicolantonio a scris o carte The Salt Fix și în video-ul ăsta spune lucruri interesante cum că lipsa sării din organism face mult mai multe necazuri decât dacă ai un surplus de sare. El zice că poți consuma până la 100g de sare / zi și poți trăi fericit. 

 

În plus știm cu toții că berea intră altfel după un maraton și după ce ai mâncat ceva sărat!

 

Video reglare nivel sodiu / potasiu

 

Carte foarte faină despre sare:
The Salt Fix 
Share on facebook
Facebook
Share on email
Email

Ultimele 3 Articole:

Participi la o competitie și cauti un plan de antrenament?

semimaraton | maraton|ultramaraton

Publicat pe Lasă un comentariu

Femeile în proba de maraton (II) – Primele participări la Olimpiadă

Brigid Kosgei record maraton feminin

Femeile în proba de maraton (II) – Primele participări la Olimpiadă

Femeilor le-a fost interzisă participarea în proba olimpică de maraton până în 1981. Începând de atunci o mulțime de evenimente au marcat istoria alergării femeilor pe distanțe lungi.

În prima parte a acestei istorii rezumate (cu happy end), am povestit despre perioada îndelungată de timp în care femeilor le-a fost interzisă participarea în maratoanele oficiale.

Motivele au fost diverse și neîntemeiate. 1984 a fost anul în care femeile, au alergat, pentru prima dată la Olimpiadă, proba de maraton. O zi istorică! 

Te invit să descoperi mai multe despre istoria probei de maraton, feminin!

Alătură-te Tribului!

La finalul fiecărei luni trimitem un newsletter care te ține la curent cu evenimentele importante din lumea alergării, îți oferă idei de antrenament și te motivează pentru următoarea ta competiție.

Primele 2 recorduri după 1970


La numai 4 ani după primul timp oficial al unei femei pe proba de maraton, sub 3h, în 1975, Jaqueline Hansen sparge bariera de 2:40h, alergând maratonul în 2:38:19.

Jaqueline Hansen record maraton feminin

1977-1978

Katherine Switzer, prima participantă în mod oficial de la Boston Marathon, despre care am povestit în articolul anterior, din poziția de Director of Women’s Sport Foundation s-a întâlnit cu un reprezentant Avon Cosmetics, aceștia dorind să sponsorizeze evenimente sportive pentru femei. Proiectul propus a avut nici mai mult, nici mai puțin de 75 pagini, Switzer reușind să își atingă scopul.

În 1978 a avut loc primul Avon International Marathon, în Georgia. Dacă prima ediție a adunat participante doar din 9 țări, a doua a reunit peste 250 participante, din 25 țări diferite.

Avon International Marathon, 1978

1979

Recordurile începuseră să fie doborâte unul după altul, proba de maraton feminin devenind din ce în ce mai populară și competitivă. Norvegiana Grete Waitz câștigă New York City Marathon în 1979, a doua oară consecutiv și stabilește un nou record, 2:27:33.

Revista New York Time lansează un editorial pe tema alergării, subliniind cum în doar 15 ani, cel mai bun timp pe maraton a scăzut cu 1h, cerând autorităților să ofere accesul femeilor în proba olimpică. 

În același an, mai multe femei au creat IRC (International Runners Committee) pentru a lupta unei cauze comune: includerea lor în alergarea pe distanțe lungi. Nike a fost un puternic entuziast al mișcării, lansând o serie de reclame ce susțineau cauza.

Grete Waitz la New York City Marathon
Nike se alătură campaniei IRC
Previous
Next

5 august 1984

O zi mare pentru toate maratonistele din toată lumea! Prima probă de maraton de la Olimpiadă (Los Angeles) în care femeile au voie să participe. Din cele 55 participante din 28 țări diferite care au luat startul, 44 au finalizat cursa.

Joan Benoit Samuelson este prima femeie medaliată cu aur la proba olimpică de maraton feminin (2:24:52). Sportiva este în continuare a 4-a cea mai rapidă maratonistă din toate timpurile a SUA, primele 3 fiind Deena Kastor (2:19:36), Jordan Hasay (2:20:57), Shalane Flanagan (2:21:14).

Joan Benoit Samuelson bate recordul la maraton feminin

Istoria continuă să fie scrisă

Din acel moment și până acum, timpii atletelor în proba de maraton au continuat să se îmbunătățească. Deși există numeroase recorduri doborâte, în diferite competiții, IAAF (Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism) nu le recunoaște pe toate, motivele fiind lungimile necorespunzătoare a traseelor  sau setarea recordurilor în competiții nespecifice (neomologate). 

Ca un scurt context, la Congresul IAAF de la Campionatele Mondiale de Atletism din 2011 s-a adoptat o moțiune de modificare a criteriilor de eligibilitate a recordurilor începând cu 6 octombrie 2007, astfel încât recordurile mondiale feminine să fie stabilite în competiții rezervate exclusiv femeilor

Ca încheiere a acestei scurte istorii a femeilor în proba de maraton, facem o trecere în revistă a recordurilor la maraton feminin din 1984 și până în 2022, recunoscute de către IAAF:

Ingrid Kristiansen record maraton feminin
Ingrid Kristiansen (NO), London Marathon, 2:21:06, 1985
Tegla Loroupe record maraton feminin
Tegla Loroupe (KE) 1998: 2:21:06; 1999: 2:20:42
Naoko Takahashi record maraton feminin
Naoko Takahashi (JP), 2001, Berlin Marathon, 2:19:46
Paula Redcliff record maraton feminin
Paula Redcliff (UK), 2002 (Chicago) 2:17:18/ 2003 (London Marathon) 2:15:18/ 2005 (London Marathon, Women only) 2:17:42
Catherine Ndereba record maraton feminin
Catherine Ndereba (KE), 2001, Chicago Marathon, 2:18:47
Mary Jepkosgei record maraton feminin
Mary Jepkosgei (KE), 2017, London Marathon, 02:17:04
Brigid Kosgei record maraton feminin
Brigid Kosgei (KE), 2019, Chicago Marathon, 2:14:04
Pe aceași temă

Antrenor de alergare?

Lasă-mă să te învăț trucuri de antrenament, nutriție și competiție!

Andrei Ivanescu - Antrenor alergare

Ți-a plăcut ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră din antrenamente, din timpul concursului și de după, când scriem aceste articole. 

Alergător cu alergător, vom strânge o comunitate care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor celorlalți alergători prin proprile povești, despre cum ne antrenăm, cum concurăm, cum relaționăm, cum îi putem schimba pe cei de lângă noi prin sport.

De pe blog.

Citește și:

Testare cadriometabolica in alergare in Loughborough

Cunoașterea de sine in alergare

Despre calatoria mea in Loughborough la cel mai important centru universitar pentru testarea cardio-metabolica, vo2max, lactate treshold, analiza transpiratiei si alte povesti

Publicat pe 2 comentarii

Magneziul – Supliment pentru alergatori

Magneziu - Supliment pentru alergatori

Magneziul – Supliment pentru alergatori

Alătură-te Tribului!

La finalul fiecărei luni trimitem un newsletter care te ține la curent cu evenimentele importante din lumea alergării, îți oferă idei de antrenament și te motivează pentru următoarea ta competiție.

Iarna trecută, înainte de Workshop-ul „Școala Alergării” de la Cluj, Viorica mi-a făcut cadou un ulei de magneziuAcum vreo 2 ani înainte de Apuseni Ultra, Toma , mi-a povestit aproape o oră de beneficiile magneziului și cum își îmbogățește el apa cu acest mineral. 

Eu nu prea știam mare lucru despre magneziu dar știam că din cauza lipsei magneziului poți face crampe musculare. Ca să previn asta, consumam înainte de competițiile mai serioase (Maraton 7500, CiucasX3) Magne B6

Făceam un fel de loading precompetițional. Acum îmi dau seama că el nu făcea foarte mare lucru pentru că are doar 100mg de magneziu deși doza zilnică recomandată e de 420mg.

Dacă mai ai răbdare să citești încă 3 minute articolul vei știi și tu cum poți aduce un plus de magneziu corpului tău și de ce e bine să faci asta!

Magneziul ste unul dintre cele mai importante minerale prezente în corp unde se găsesc aproximativ 24 de grame de magneziu. Aproximativ 49% e stocat în oase iar tot cam atât în spațiul intracelular, adică în interiorul celulei. 

Circa 1% din magneziul total se găsește în sânge.

Magneziul este necesar și intervine în peste 300 procese enzimatice din corp, relaxează mușchii și ajută la regenerarea nervilor.  Nu ai „nervilor” cauzați de nevastă sau iubită ci ai acelora care îți fac să funcționeze mușchii mai bine.

Foarte puțini oameni îl consumă în proporții suficiente pentru că el nu se mai găsește în concentrații atât de mari în fructele și legumele pe care le consumăm. Deși Doza zilnică recomandată este de doar 420mg/zi la bărbați și 320mg/zi femei; este foarte rar întâlnit să ai prea mult magneziu în organism deci nu-ți face grji că vei depăși nivelul acesta. 

!!! Când consumi magneziu ai grijă la instalarea efectelor terapeutice înaintea celor laxative. Să mă explic. 

Deși există multe suplimente sau alimente bogate în magneziu nu se absoarbe 100% din cât scrie pe etichetă. Dacă un produs are 200mg de magneziu se pot absorbi maxim 40mg de magneziu. 

Rata de absorbție este foarte mică. Iar diferența ajunge în intestine și produce diaree!!


SEMNE CĂ AI NEVOIE DE MAI MULT MAGNEZIU:

Un deficit de magneziu îți poate provoca crampe, oboseală excesivă, o producere scăzută a forței, somn întrerupt, o scădere a sistemului imunitar, depresie chiar și aritmii fatale ale inimii în timpul antrenamentelor intense.

 
  1. Energie scăzută;
  2. Insomnie;
  3. Constipație;
  4. Dureri de cap frecvente;
  5. Crampe;
  6. Densitate osoasă scăzută;
  7. Puls Ridicat;
  8. Diabet de tip II;
  9. Ritm Cardiac Variabil;
  10. Sensibilitate la zgomot;Depresie și anxietate;

SUPLIMENTE DE MAGNEZIU

Probabil că ai auzit că baia cu sarea Epsom te face să te simți mai relaxat, scade tensiunea musculară și te scapă de ionii de calciu acumulați în țesuturile musculare din timpul antrenamentelor. Asta pentru că sarea Epsom conține suflat de magneziu, care este componenta activă care produce toate aceste efecete.

Însă clorura de magneziu concentrată este chiar mai eficientă decât sarea Epsom.

De ce este magneziul pur atât de eficient pentru recuperare? În timp ce citești articoulul ăsta ai stocat în mușchi și în oase, magneziu. Acest mineral este esențial în sute de reactii.

Câteva studii importante au arătat că magneziul are efect de atenuare a acidului lactic,  scăzând pulsul și producerea de dioxid de carbon în timpul exercițiilor grele îmbunătățind eficiența cardiovasculară.

Mai mult decât atât suplimentarea cu magneziu îți poate crește nivelul de testosteron și puterea musculară cu până la 30%.

Semințele, nucile, cerealele, legumele pot fi surse de magneziu însă persoanele active care consumă aceste alimente pot fi deficiente în magneziu pentru că activitatea sportivă intensă poate să sărăcească corpul de acest mineral.

Din nefericire un supliment luat pe cale orală poate să nu compenseze această deficiență pe deplin. Din experiență personală cantitatea de magneziu luată pe cale orală trebuie să fie limitată la aproximativ 1000mg / zi din mai multe doze. 

Din nefericire magneziul nu este ușor absorbabil iar o cantitate mai mare de atât cauzează diaree.

Chiar dacă utilizarea magneziului (spre exemplu cea a pudrei de citrat de magneziu) este cu siguranță ajutătoare, o mai bună idee pentru furnizarea dozei de magneziu necesare bunei funcționări a organismului o reprezintă folosirea locală a uleiul de magneziu.

Pentru ați grăbi recuperarea poți aplica până la 12 pufuri de magneziu înainte sau după antrenament pe mușchii obosiți după ce ai făcut duș cu apă caldă și porii îți sunt încă deschiși.

RUTINA MEA CU MAGNEZIU

Știind toate lucrurile astea ce fac acum după alergările lungi, antrenamentele mai solicitante sau competiții?

  1. Zilnic, consum 2 pastile de GoldNutrition Magnezium;
  2. Zilnic, după duș aplic până la 12 pufuri de ulei de magneziu pe picioare; ( 100mg de magneziu) – Mulțumesc Viorica!
  3. După antrenamentele solicitante sau competiții iau o pastilă de magneziu marin; (330mg magneziu) – Mulțumesc farmacia Tei!
  4. Când fac baie în cadă adaug clorură de magneziu; (500mg magneziu) – Mulțumesc Toma.
  5. Consum alimente bogate în magneziu (nuci, semințe);
E important să ți puțin evidența cantității suplimentelor de magneziu ce le introduci pe cale orală ca altfel vei petrece foarte mult timp pe toaletă. Povestesc tot din esperiență personală. 
 

Despre ce alt produs, mineral, supliment ți-ar plăcea să citești în următorul articol?

Share on facebook
Facebook
Share on email
Email

Ultimele 3 Articole:

Participi la o competitie și cauti un plan de antrenament?

semimaraton | maraton|ultramaraton

Publicat pe Lasă un comentariu

Creatina – despre supliment: indicații, beneficii, tipuri de creatină, dozare, potrivită pentru alergători?

Creatina pentru alergatori

Creatina – despre supliment: indicații, beneficii, tipuri de creatină, dozare, potrivită pentru alergători?

Creatina pentru alergatori

Articol pentru membrii Elite

Ai cont si abonament activ? Login

Articol scris de:

Robert Hajnal

Robert Hajnal

Sunt om de munte și am o viziune clară despre ce vreau să fac în viața mea. Îmi imaginez o lume în care fiecare om face sport și își pune pe primul loc sănătatea. Locul 2 UTMB in 2018, 862 ITRA points.
De pe blog.

Citește și:

Testare cadriometabolica in alergare in Loughborough

Cunoașterea de sine in alergare

Despre calatoria mea in Loughborough la cel mai important centru universitar pentru testarea cardio-metabolica, vo2max, lactate treshold, analiza transpiratiei si alte povesti

Publicat pe Lasă un comentariu

Nutriție în funcție de somatotip

Nutriție în funcție de somatotip

Termenul de somatotip a fost dezvoltat în anii 1940 de către psihologul american William Herbert Sheldon pentru a clasifica fizicul uman în funcție de contribuția relativă a trei elemente fundamentale – cele 3 foite embrionare (ecto/mezo/endoderm).

Metodologia sa inițială a fost considerată subiectivă și în mare parte discreditată, dar mai târziu a fost regândită de alții și se folosește și azi.

Această metodologie spune că există trei tipuri de corp (somatotip-uri): ectomorf, mezomorf și endomorf.

Nutritie Somatotip
Nutritie Somatotip

Foarte puțini oameni se încadrează perfect într-una dintre cele trei categorii de somatotip. Oamenii sunt adesea un amestec de caracteristici. În plus, anii de antrenament și alimentația pot schimba aspectul exterior al corpului. Fiecare organism este unic și reacționează diferit la alimente și antrenament.

Somatotip: Ectomorfii

Sunt în general indivizi subțiri caracterizați prin structuri osoase mai mici și membre mai subțiri – un sportiv tipic de anduranță. Acest grup, în general, funcționează bine cu mai mulți carbohidrați în dietă, împreună cu un consum moderat de proteine și consum redus de grăsimi.

O distribuție de nutrienți pentru acest tip de corp ar putea arăta astfel:

distribuție macronutrienți pentru somatotip ectomorf

 

Smoothie Ectomorf

Smoothie Ectomorf
20g fulgi de ovăz
1 banană mărime medie
1 mână de frunze de spanac
200g iaurt grecesc 2% grăsime
1 lgt. unt de migdale (100% migdale)
50g mix fructe de pădure congelate
Apă în funcție de consistența dorită

Aproximativ 400 kcal:
9g Grăsimi
56g Carbohidrați
27g Proteine

Mezomorfii

Au o structură osoasă de dimensiuni medii și un corp atletic, iar dacă sunt activi, de obicei au o cantitate considerabilă de masă slabă. Mulți sportivi explozivi precum luptătorii și gimnastele se încadrează în aceste criterii. Mezomorfii funcționează cel mai bine cu o dietă mixtă, care constă în carbohidrați, proteine și grăsimi într-un raport echilibrat.

O distribuție de nutrienți pentru acest tip de corp ar putea arăta astfel:

distribuție macronutrienți pentru somatotip mezomorf

 

Smoothie Mezomorf

Smothie Mezomorf

1 banană mărime medie
1 mână de frunze de spanac
200g iaurt grecesc 2% grăsime 
2 lg semințe de cânepă
50g mix fructe de pădure congelate
Apă în funcție de consistența dorită

Aproximativ 400 kcal
14g Grăsimi
45g Carbohidrați
30g Proteine

Endomorfii

Au o structură osoasă mai mare, ei tind să fie în mod natural mai puțin activi. Acest profil are o tendință mai mare de stocare a energiei, incluzând atât masa slabă, cât și masa de grăsime. Aceasta poate însemna și o toleranță mai scăzută la carbohidrați. Endomorfii funcționează, de obicei, cel mai bine cu o cantitate mai mare de grăsimi și proteine si cu aport de carbohidrați controlat și temporizat corespunzător (de exemplu, după exerciții fizice).

O distribuție de nutrienți pentru acest tip de corp ar putea arăta astfel:

distribuție macronutrienți pentru somatotip endomorf

Smothie Endomorf

1 măr mic verde (aproximativ 100g)
1 mâna de frunze de spanac
100g iaurt grecesc 2% grăsime
1 lg unt de migdale (100% migdale)
1 lg semințe de cânepă
25g pudră proteică whey
Apă în funcție de consistența dorită

Aproximativ 400 kcal
17g Grăsimi
26g Carbohidrați
37g Proteine

Ai un plan de antrenament personalizat?

Antrenează-te după un plan special conceput pentru tine. Află mai multe …

Test de somatotip: Cum poți afla în ce categorie te încadrezi?

O variantă rapidă este să-ți faci un test online aici.

Să te apuci să cauți formule pe net dacă ești mai matematic.

Sau să te “analizezi” singur răspunzând la următoarele întrebări:

1. Cum ai fost în perioada copilăriei?
A. plinuț
B. normal
C. slab

2. Când încerci să îți cuprinzi încheietura mâinii cu degetul mijlociu și cel mare, ce observi?
A. degetele nu se ating
B. degetele se ating ușor
C. degetele se suprapun

3. Cum acumulezi greutate?
A. foarte ușor si este foarte greu apoi să slăbești
B. ușor dar este ușor și să dai jos kilogramele acumulate
C. foarte greu

4. Cum acumulezi masă musculară?
A. ai in general un corp mai voluminos și este foarte ușor să acumulezi masă musculară
B. ai in general un corp atletic și nu iți este greu să acumulezi masă musculară
C. ai in general un corp subțire și este destul de dificil să acumulezi masă musculară

5. Dacă ai opri antrenamentele și ai avea o dietă echilibrată, ce s-ar întâmpla?
A. vei lua în greutate ușor, în special în partea inferioară a corpului
B. vei lua în greutate echilibrat, dar rămâi cu un look atletic în continuare
C. devii skinny-fat (adică greutate mai mică dar cu mai mult țesut adipos)

6. Cum ai descrie structura ta osoasă?
A. cu oase mari și grele
B. medie spre mare
C. cu oase subțiri și fragile

7. Cum ai descrie forma corpului tău?
A. forma de pară sau măr
B. clepsidră
C. dreptunghiular

Rezultatul:
Majoritatea A – > endomorf
Majoritatea B – > mezomorf
Majoritatea C – > ectomorf

Share:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on linkedin
LinkedIn

Alte articole:

Testare cadriometabolica in alergare in Loughborough

Cunoașterea de sine in alergare

Despre calatoria mea in Loughborough la cel mai important centru universitar pentru testarea cardio-metabolica, vo2max, lactate treshold, analiza transpiratiei si alte povesti